Vicepreşedintele PNL Sfântu-Gheorghe, Anca Pădeanu, este de părere că situaţia din sistemul sanitar, provocată de nesemnarea de către medicii de familie a contractelor-cadru cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), este doar în defavoarea pacienţilor.

Anca Pădeanu a declarat că nu ştie cât anume va dura acest „război psihologic” între medicii de familie şi CNAS şi a arătat că cei din conducerea Casei i-au jignit, manipulat şi intimidat pe medici, încercând să-i întoarcă pe pacienţi împotriva lor. În acest context, Anca Pădeanu a arătat că nu se ştie în ce calitate vorbeşte preşedintele CNAS, Lucian Nicolae Duţă, dar a recunoscut că „tot mai mulţi medici au început să cedeze şi să semneze contractele adiţionale care prelungesc vechiul contract-cadru”.

„Colegii mei medici nu au înţeles că doar împreună şi uniţi putem reuşi, că dacă cedăm semnând aceste acte adiţionale va continua acest sistem medical putred şi incompetent”, a spus Anca Pădeanu, arătând că atât Lucian Nicolae Duţă cât şi ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, ar trebui să demisioneze, mai ales că nu par să fi înţeles importanţa finanţării serviciilor medicale primare şi pe cea a prevenirii.

Chiar dacă medicii de familie au părut decişi să nu semneze noul contract-cadru cu CNAS, nouă medici de familie din cei 107 existenţi în judeţul Covasna au încheiat acte adiţionale de prelungire a vechiului contract, potrivit directorului Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Covasna, Forro Bela.

PNL şi-a încheiat socotelile cu Biroul de la Bruxelles

Consilierul judeţean Aurel Bote, membru al PNL, a fost unul dintre principalii actori ai scandalului legat de deschiderea Biroului de reprezentare a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles. Aurel Bote a explicat că, la prima hotărâre a Consilului Judeţean (CJ) referitoare la birou - în decembrie 2008, au existat 26 de voturi pentru şi cinci abţineri. Potrivit lui Bote, abţinerile le-au aparţinut lui şi consilierilor Molnar Endre, Joos Ştefan, Gheorghe Zărnescu şi Gică Agrigoroaie. Consilierii Sabin Calinic şi Ioan Solomon au votat la vremea aceea pentru înfiinţarea biroului, care, ce e drept, nu a fost prezentat ca fiind unul de reprezentare a Ţinului Secuiesc ci a judeţului Covasna.

Din cele declarate de Aurel Bote, în toamna anului trecut a avut loc şi o vizită la Bruxelles, de verificare a locaţiei biroului, iar printre cei care au plecat atunci în capitala UE s-a aflat şi consilierul Joos Ştefan, alături de Kulcsar Terza Jozsef de la PCM şi Demeter Laszlo de la UDMR.

„Se ştia de anul trecut că biroul va fi găzduit de Casa Regiunilor Ungare, o clădire în care mai sunt multe alte instituţii”, a spus Aurel Bote, care crede că reacţiile negative cu privire la prezenţa sa la deschiderea Biroului au venit „din cauză că nu s-a ştiut exact ce se întâmplă acolo”.

În acest context, preşedintele PNL Sfântu-Gheorghe, Mădălin Guruianu, a declarat că organizaţia îşi reafirmă sprijinul pentru Aurel Bote, în vreme ce liderul PNL Covasna, Marius Obreja a spus că după ce unii şi-au făcut reclamă „pe spatele românilor şi secuilor din Covasna”, liberalii covăsneni consideră închis subiectul biroului de la Bruxelles şi nu vor mai discuta decât eventual în interiorul partidului.

Guruianu, susţinut de liberali pentru candidatura la Primărie

Referitor la alegerile locale din 2012 şi la acordul din cadrul Uniunii Social Liberale (USL), Mădălin Guruianu a declarat că Biroul permanent al PNL Sfântu-Gheorghe a decis validarea listei cu 13 nume pentru Consiliul Local, urmând un sondaj de opinie în municipiu cu privire la susţinerea acestora. În ceea ce priveşte fotoliul de primar, Mădălin Guruianu va intra în competiţie cu candidatul PSD, Rodica Pârvan, pentru ca astfel să se decidă care dintre cei doi va reprezenta USL.

„Îmi face plăcere să intru în această competiţie, sper să spargem paradigma votului etnic”, a declarat Guruianu.

În altă ordine de idei, preşedintele PNL Covasna, Marius Obreja, este de părere că implicarea autorităţilor locale din Sfântu-Gheorghe în cumpărarea unor obiective precum Hotelul Bodoc nu este de bun augur, precum nici intenţia de a cumpăra locuinţele datornicilor la bănci pentru a nu şi le pierde. Potrivit lui Obreja, nu este normal ca o autoritate publică să devină jucător pe piaţa imobiliară, tocmai pentru că operează cu fonduri publice.