Săptămâna trecută au avut loc focuri „de veghe” pentru autonomia Ținutului Secuiesc în peste 100 de localități

Subiectul introducerii cărților de identitate secuiești a revenit în spațiul public recent, după ce, duminică, 30 octombrie, secuii au marcat, cu focuri „de veghe” pe înălțimile din apropierea mai multor localități din Bazinul Carpatic, dar și din Ungaria, „Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc”. Cu această ocazie, sute de participanți au solicitat din nou autonomia teritorială, prin proclamaţia citită la acțiuni, semnată de preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, iniţiatorul şi organizatorul acestor evenimente. În Sfântu Gheorghe, un astfel de foc a fost aprins pe dealul Orotvány (Pacé), la ieșirea din oraș spre comuna Vâlcele. S-a vorbit și aici despre introducerea unei cărți de identitate secuiești. Izsák Balázs a explicat pentru Observatorul de Covasna și CovasnaMedia.ro ce înseamnă mai exact acest demers.

Agenţia ungară de presă MTI este cea care a precizat că în cadrul evenimentelor din jurul focurilor de veghe s-a citit proclamația semnată de Consiliul Național Secuiesc. Documentul subliniază faptul că „autonomia teritorială ar putea fi o garanţie a securităţii, păcii şi prosperităţii în Ţinutul Secuiesc”.

„Astăzi, 30 octombrie în Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc, noi, secuii și comunitățile solidare cu noi, ne adunăm pentru a confirma din nou doleanța noastră pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.

Confruntând cu toate greutățile în perioada de după pandemie ce trebuie să suporte populația Ținutului Secuiesc, simțind toate tensiunile vieții internaționale, confirmăm că doleanța noastră pentru autonomie nu s-a schimbat. Declarăm repetat: autonomia Ținutului Secuiesc ar fi garanția securității, a păcii și bunăstării și un cadru juridic care garantează egalitatea deplină a tuturor cetățenilor regiunii. 

Voința noastră, doleanțele noastre nu s-au schimbat în ultimele două decenii. Am demonstrat că suntem în stare să promovăm interesele Ținutului Secuiesc chiar fiind împiedicați de autorități, am deschis un nou teren de activitate pe plan internațional. În fața noastră este o nouă sarcină de a crea și de a pune în funcțiune sistemul de autoorganizare a poporului secui prin actul de identitate secuiesc. Să fie această seară un moment în care membrii comunității prin experiența comună devin conștienți de acest obiectiv pe care trebuie să îndeplinim în comun. Solicităm autonomia Ținutului Secuiesc, așa cum este formulată în Statutul de Autonomie al Consiliului Național Secuiesc:

«Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi a o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii»”, se arată în documentul semnat de Izsák Balázs și care este publicat și pe site-ul oficial al CNS.

Ce înseamnă „act de identitate secuiesc”?

Așa cum este menționat și în textul de mai sus, CNS dorește introducerea unei cărți de identitate secuiești prin care se va constitui o bază de date. Aceasta va servi la „auto-organizarea comunității” și nu va avea funcție de identificare oficială precum o carte de identitate națională sau pașaport, potrivit lui Izsák Balázs, președintele CNS. 

Potrivit evz.ro, CNS a anunţat public încă din decembrie anul trecut că se pregătește să introducă o carte de identitate secuiască pentru locuitorii din Covasna și Harghita, dar acest lucru nu a fost posibil încă, din pricina pandemiei Covid-19.

„Nu s-a putut realiza pentru că în decembrie Comisia Permanentă a elaborat un proiect de hotărâre pentru Consiliul Național Secuiesc, dar eram în timpul pandemiei. În momentul respectiv nimeni nu știa când se vor ridica acele interidicții pentru care n-am reușit să ne întrunim. Prima întrunire, de atunci, va avea loc acum, în 12 noiembrie. De abia acum va fi înaintat acel proiect de hotărâre Consiliului Național Secuiesc. A devenit public anul trecut, desigur, pentru că nu e nimic secret. Toate demersurile noastre sunt publice. Vom înainta Consiliului, dacă va fi adoptat în aceeași formă cum a propus Comisia Permanentă, atunci deja am idei despre care vor fi pașii următori, dacă nu, atunci mai vedem. Primii pași pentru orice demers de acest fel încep cu elaborarea unui regulament, care va fi public, bineînțeles. Și apoi urmează organizarea suportului informațional. 

Se face o confuzie. Noi avem acte de identitate în regulă, am și eu carte de identitate, am și pașaport, și pașaport emis de autoritățile maghiare. Deci dacă trebuie să mă identific, am mai multe posibilități. Cartea de identitate secuiască nu este ceva cu care să înlocuim și nici nu se poate. Am făcut o comparație. Această carte de identitate este ca un card asemănător unui card de fidelitate emis de diverse firme, comercianți. Similar, dacă o unitate comercială poate să emită un card de fidelitate și poate să construiască pe baza acestuia o bază de date, atunci putem să facem și noi acest lucru, pe baza legilor. Există o reglementare legală în acest sens. Nu va purta denumirea de card de fidelitate, ci carte de identitate secuiască. Va servi la auto-organizarea comunității. Vom crea o bază de date, o suprafață de acces pe internet în care putem consulta persoanele care posedă un card, în diverse probleme sociale. Chiar putem organiza alegeri, de exemplu. În viitor eu sper că și CNS va fi ales pe această cale. Și la multe alte lucruri pot fi folosite, desigur, respectăm cadrul legal. Un recensământ intern, să spunem așa. (...) Am considerat că este important ca lumea să cunoască cât mai repede, să nu așteptăm până putem să ne adunăm. Să intre în conștiința publică, asta vrem să facem”, a spus joi, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, Izsák Balázs.

Legat de „Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc”, teoretic, nu prea există motiv pentru a sărbători, pentru că demersurile de până acum ale reprezentanților secuilor nu s-au oficializat.

Întrebat de ce ultima duminică a lunii octombrie se numește «Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc», președintele CNS ne-a mai spus că „autonomia este un scop comun al tuturor secuilor, este o idee și desigur, dacă vrem să mobilizăm oamenii pentru acest scop, vrem să conștientizăm că nu renunțăm la acest scop, chiar este binevenit să folosim această denumire. Autonomia Ținutului Secuiesc există ca o construcție abstractă. Există și un statut de autonomie, astea sunt realități. Dacă vine vorba, eu întotdeauna recomand site-ul Parlamentului României, de unde se poate citi. Nu a fost adoptat, dar proiectul de lege este accesibil. Este accesibilă voința noastră comună. Este descris tot, nu este nimic secret.

Aș mai vrea să precizez un lucru. Noi în cadrul Ținutului Secuiesc vorbim de autonomie teritorială. De aceea nu se poate aplica ceea ce aplică de foarte multe ori presa română și politicienii români, că autonomie etnică. O autonomie teritorială nu este niciodată etnică, pentru că de tot colocviul și de toate instituțiile autonomiei beneficiază toți locuitorii regiunii, indiferent de etnie. Sub nicio formă! Practic acele competențe suplimentare care sunt prevăzute în proiectul de lege aparțin regiunii, nu unei comunități”.

În 2015, Consiliul Național Secuiesc a adoptat o rezoluție conform căreia ultima duminică a lunii octombrie este Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc, potrivit szekelyhon.ro.

Anul acesta focurile s-au aprins pentru a șaptea oară și în fiecare an în tot mai multe locații, potrivit portalului clujean Főtér.

Sursa foto: Facebook/Székely Nemzeti Tanács