Un studiu, realizat recent la Universitatea Stanford, a constatat că activitatea creierului la bărbaţi si femei este diferită în timpul sarcinilor de cooperare şi că acestea nu se sincronizează între ele, fapt ce ar putea explica de ce unele cupluri se contrazic atât de mult.

Studiul ar putea indica modul

În cadrul studiului, participanţii au fost rugaţi să coopereze cu un partener, în acest timp le-a fost urmărită activitatea creierului. Rezultatele au arătat că bărbaţii şi femeile au modele diferite de activitate cerebrală.

Cooperarea, fie că este între prie­teni, colegi sau guverne este văzută ca fundament pentru societatea umană. Cu toate acestea, nu toată lumea coope­rează în mod egal. Studii anterioare au examinat rolul sexelor în nivelurile de cooperare.

De exemplu, s-a demonstrat deja că femeile cooperează mai mult atunci când sunt supravegheate de alte femei, iar bărbaţii au tendinţa de a coopera mai bine în grupuri mari.

„Majoritatea informaţiei pe care o ştim vine de la studii foarte sterile, realizate pe o singură persoană într-o maşină de făcut RMN”, a declarat Joseph Baker, autorul studiului.

În loc să folosească RMN-ul, cercetătorii au folosit o tehnică numită „hyperscanarea” - în care activitatea creierului a doi oameni sunt măsurate simultan pe măsură ce interacţionează între ei.

Studiul a implicat 222 de participanţi, grupaţi în perechi. Perechile erau formate din doi bărbaţi, două femei sau un bărbat şi o femeie. Partenerii stăteau unul în faţa celuilalt, fiecare în faţa unui calculator, dar nu puteau să-şi vorbească unul cu altul.

Participanţii au fost rugaţi să apese un buton când pe ecranul computerului un cerc îşi schimba culoarea. Scopul era ca ambii parteneri din „cuplu” să apese simultan butonul.

După fiecare încercare, celor doi li s-a spus cine a apăsat butonul mai devreme şi cu cât mai devreme a fost apăsat butonul. Perechile au avut 40 de încercări pentru a se sincroniza cât mai mult posibil.

„Am dezvoltat acest test deoarece e simplu şi permite înregistrarea cu uşurinţă a răspunsurilor”, a declarat Reiss.

Rezultatele au aratat că, în medie, perechile formate din doi parteneri de sex masculin s-au comportat mai bine decât perechile de sex feminin în ce priveşte rezultatele temporale. În urma analizei datelor cerebrale, s-a observat că activitatea creierului, la ambele perechi de acelaşi sex, a fost extrem de sincronizată în timpul activităţii.

„În cadrul perechilor formate din indivizi de acelaşi sex, o mai mare coe­renţă a fost corelată cu o performanţă mai bună de cooperare pentru sarcină”, a declarat Baker.

Cu toate acestea, perechile mixte de gen s-au descurcat la fel de bine ca perechile de sex masculin, chiar dacă scanarea creierul lor nu a prezentat coe­renţă.

Cu toate acestea, rezultatele ar putea explica modul în care cooperarea a evoluat la om şi dacă aceasta a evoluat în mod diferit la bărbaţi şi femei.