În toate timpurile, cînd s-a intrat în bucătăria unei comunităţi sau a unui popor, de la gastronomie s-a ajuns la fascinante studii de antropologie şi sociologie. Considerate parte a „istoriei mărunte”, cărţile de bucate sînt analizate din perspectiva unor valoroase documente, care depun mărturie despre viaţa cotidiană a unei epoci, despre cele mai vechi, dar şi cele mai proaspete, naturale şi surprinzătoare contaminări, influenţe şi interferenţe culturale, respectiv culinare, între naţii vecine sau îndepărtate. 

Spre deosebire de alte naţii, prima carte de bucate în limba română a apărut tîrziu, abia în 1841, la Iaşi, şi este semnată de doi tineri cărturari ai epocii, M. Kogălniceanu și C. Negruzzi: „200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești”. Dar prima carte de bucate tipărită pe teritoriul României de astăzi a fost în limba maghiară, a apărut în 1695 la Cluj şi se numea „Cărticica meseriei de bucătar”. În 2019, această veche carte de bucate a fost publicată şi în limba română, de Editura GastroArt, o traducere în premieră din maghiara medievală realizată de istoricul clujean József Lukács, cel care semnează și notele explicative și studiul introductiv. Este vorba de o carte de bucate care, timp de un secol, a fost publicată în 17 ediţii, dar abia acum, cercetările istoricului József Lukács au identificat cine este autorul manuscrisului, care exista încă din 1692 şi care a stat la baza singurului exemplar complet al ediţiei din anul 1695, exemplar ce se păstrează la Biblioteca Academiei Române din Cluj. Iar autorul manuscrisului celei mai vechi cărţi de bucate de la noi este o femeie, Sofia Tofeus, soţia unui preot reformat din Tîrgu-Mureş.

La peste 300 de ani distanţă de epoca Sofiei Tofeus, în acest prim sfert de secol 21, tot pe femei se bazează şi Consiliul Judeţean şi Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, care vor să investească în realizarea şi publicarea unei cărţi de bucate cu 100 de reţete din bucătăria gospodinelor românce. Cele două instituţii au investit deja în publicarea unui volum similar în limba maghiară (vezi foto), „100 de reţete, de la gospodine din zona Baraolt”. Iniţiatorii acestor proiecte editoariale sînt conştienţi că lumea se va întreba: cine mai foloseşte cărţile de bucătărie pe hîrtie şi la ce bun o carte de bucate cu reţete ale gospodinelor românce din judeţul Covasna, cînd librăriile au rafturi pline de cărţi de bucate autohtone, iar toţi pereţii virtuali sînt şi mai plini cu videoclipuri, blog-uri, site-uri şi reviste culinare online, care oferă reţete de gătit din belşug? 

În primul rînd, investiţia într-o astfel de carte de bucate face parte din efortul de a conecta judeţul Covasna la o tendinţă europeană, care consideră că termenul de gastronomie acoperă nu doar ceea ce numim „haute cuisine” (bucătăria de lux), ci şi toate practicile culinare din bucătăriile locale, care valorifică ingredientele şi produsele locale. În acest context, prezentul proiect editorial îşi propune să descopere 100 de reţete ale gospodinelor românce din judeţul Covasna, iar cartea lor de bucate să devină un fel de mesager cultural al zonei noastre. O carte de bucate cu valoare de document al timpului nostru, care să vorbească despre gustul autohton al comunităţii româneşti din zonă, despre adaptările şi interpretările ingenioase pe care româncele din judeţul Covasna le fac unor reţete culinare, mai mult, mai puţin sau deloc cunoscute.

Dragi gospodine de toate vîrstele, dacă vă bucuraţi familiile, colegii, prietenii şi oaspeţii cu bunătăţi cum numai voi ştiţi să le gătiţi, atunci puteţi ajunge în paginile unei cărţi de bucate bogat ilustrată şi tipărită în condiţii grafice excepţionale. Cartea poate fi realizată numai cu sprijinul gospodinelor românce din judeţul Covasna, pe care le provocăm să ne invite în bucătăriile lor, unde un artist fotograf va surprinde în imagini cum gătesc bucatele preferate, după reţete proprii, inventate sau adaptate. Doamnele şi domnişoarele care doresc să ajungă în paginile cărţii de bucate „100 de reţete din bucătăria gospodinelor românce din judeţul Covasna” ne pot contacta la tel. 0267351648 / email: cultcovasna@gmail.com

Nina Ţînţar