În spatele plăcerii de a savura o paella cu şofran sau o porţie de sushi stau, de fapt, explicaţii mai complicate decât faptul că felul de mâncare a fost gătit bine. Unii facem pasiuni pentru mirodenii indiene, alţii pentru orezul şi tăiţeii mâncaţi cu beţişoare într-un resturant asiatic. Gusturile plăcute pentru unii sunt dezgustătoare pentru alţii. În tot hăţişul de plăceri culinare fac lumină bagajul genetic, gusturile cu care ai crescut şi efectul intens al globalizării, scrie foodstory.ro.

Bagajul genetic ne face să simţim diferit

Pe lângă factorii de mediu şi cei culturali care ne influenţează alegerile alimentare, există dovezi că felul în care suntem construiţi genetic schimbă modul în care percepem gusturile. Gusturile sărat, acru sau dulce sunt detectate atunci când chimicalele care produc aceste gusturi fac conexiunea cu anumiţi receptori de pe limbă. Fiecare persoană are un număr diferit al acestor receptori, care depinde de ADN, iar cercetările au arătat că sensibilitatea la un anumit gust, cum este cel amar, diferă de la o ţară la alta. În unele părţi din Asia, America de Sud sau Africa, 85% dintre localnici au receptori mult mai sensibili, în comparaţie cu europenii.

Reţetele tradiţionale ne influenţează gustul

Cele mai multe dintre poftele sau respingerile culinare sunt dobândite. De exemplu, culturile occidentale asociază gustul vaniliei cu ceva dulce. În Asia, în schimb, vanilia este folosită şi în alte feluri de mâncare, aşa că nu este asociată neapărat cu desertul. Bucătăria tradiţională europeană se bazează în principal pe combinarea de ingrediente care împărtăşesc arome asemănătoare, în timp ce bucătăria asiatică mizează pe contrariul acestei reguli. De aceea, locul în care am copilărit sau cel în care am trăit o mare parte din viaţa ne facem să avem o perspective di­ferite asupra gustului.

Efectul globalizării ne schimbă preferinţele

Până acum două decenii, sushi sau hamburgerii erau nişte necunoscute pentru românii închişi în spatele zidului comunist. La fel se întâmplă şi în China de pildă, unde cafeaua sau cartofii pai cu un cheeseburger şi-au făcut rapid loc pe piaţa abia în ultimele decenii. Sau în Italia şi Franţa unde berea a câştigat tot mai mulţi consumatori în detrimentul vinurilor locale. Piaţa alimentară şi industria restaurantelor se extind şi se adaptează la nevoile şi dorinţele fiecărei ţări în parte, influenţând gusturi şi dorinţe.