O planetă asemănătoare Terrei a fost descoperită la o distanţă de circa 1.300 de ani lumină faţă de noi în datele obţinute cu sonda americană Tess cu ajutorul unui elev. Tess are la activ alte descoperiri de exoplanete, unele dintre acestea fiind, cel puţin în principiu, posibil să fie locuite de extratereştrii.

După ce în octombrie 2018 a doua misiune Kepler (K2) a fost finalizată, căutarea de planete în afara sistemului Solar, aşa-numitele exoplanete, este realizată cu telescopul spaţial Tess (NASA). Cu toate că misiunea Tess este doar la început au fost deja descoperite 37 de exoplanete, câteva dintre acestea fiind extrem de interesante, întrucât ar putea fi viețuite. Tess are patru aparate care scrutează cerul efectuând câte o fotografie la fiecare 30 de minute, pentru 27 de zile consecutiv pentru a anumită regiune a cerului. Descoperirea de planete se bazează pe metoda tranzitului – adică lumina stelei se reduce când o planetă trece prin faţa acesteia, întrucât este absorbită de planetă. Aceasta scădere a luminozităţii stelei, dacă este datorată prezenţei unei planete, se petrece cu regularitatea dată de perioada de rotaţie a planetei în jurul stelei. Majoritatea exoplanetelor au fost descoperite cu această metodă.

În galaxia noastră există însă şi sisteme de stele binare – adică două stele care orbitează una în jurul celeilalte. Era tocmai un astfel de sistem în studiu când un elev de 17 ani al unui liceu american, Wolf Cukier, care efectua un stagiu la Goddard Space Flight Center de la NASA, în Maryland, a avut o intuiţie incredibilă. Studiind datele obţinute cu Tess asupra sistemului de stele binare TOI 1338, situat la circa 1300 de ani lumină faţă de noi, elevul a observat o anomalie. La început a crezut că este vorba de o eclipsă solară – adică trecerea unei stele din sistemul dublu prin faţa celeilalte stele – însă sincronizarea nu era cea corectă. Eclipsarea luminii era datorată unui alt obiect. Alertaţi de către elev cercetătorii au studiat în detaliu această anomalie şi au descoperit cauza reală: existenţa unei planete care orbitează în jurul celor două stele. Un fel de planetă asemănătoare lui Tatooine, planeta familiei Skywalker din Star Wars. Noua planetă, denumită TOI 1338 b, are masa cuprinsă între cea a planetei Neptun şi a planetei Saturn. Într-un astfel de sistem cu doi Sori este greu de calculat orbita planetei, algoritmii puşi la punct nefiind perfecţionaţi pentru astfel de sisteme planetare. TOI 1338 b se afla la o distanţă faţă de cele două stele care ar putea în principiu genera o temperatură pe planetă compatibilă cu existenţa apei în stare lichidă. Ar putea deci exista extratereştrii care să admire doi Sori care răsar şi apun într-un spectacol incredibil? Greu de crezut întrucât masa mare a acestei planete ar face astfel încât suprafaţa ei să fie foarte diferită faţă de cea a planetei noastre; mai mult, atmosfera, dacă există, ar contribui la rândul ei în a genera condiţii foarte diferite faţă de cele care ne permit să admirăm apusul Soarelui.

Pe lângă planeta cu doi Sori Tess a descoperit un alt sistem Solar, TOI 700, la 100 de ani lumină faţă de noi, un sistem care orbitează în jurul unei stele pitice roşii – stea mai mică decât Soarele, care are o durată de viaţă mai lungă decât steaua noastră. În jurul stelei TOI 700 orbitează trei planete: prima este o planetă cu masa similară Terrei, însă mult prea aproape de stea; a doua planetă este circa de două ori şi jumătate cât Terra; a treia planetă TOI 700 d este cu 20% mai mare decât Terra şi la distanţă perfectă faţă de stea astfel încât să primească o cantitate de energie de la aceasta de circa 86% din energia pe care o primim noi de la Soare. O orbită în jurul planetei (un an pe planeta TOI 700 d) durează 37 de zile terestre.

Tess a început recent vânătoarea de exoplanete, reuşind deja să descopere câteva extrem de interesante; în următorii ani vor fi desigur descoperite multe altele, printre care câteva planete care ar putea fi viețuite de extratereştri, mai mult sau mai puţin asemănători nouă.

(Articol scris de Cătălina Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi Luminiţa Costea, profesor la Colegiului Naţional “Mihai Viteazul”, Sfântu Gheorghe)