Interviu cu doamna învățătoare Doina Gheorghincă, de la Colegiul Național „Mihai Viteazul”

Nu mai este mult până vine momentul în care o nouă generație de copii va păși, cu emoții, în clasa I. Printre învățătorii de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe care vor prelua  noi clase pentru următorii patru ani este și Doina Gheorghincă, învățătoarea cu o carieră de peste 40 de ani în domeniu. În rândurile următoare, cititorii o vor putea cunoaște pe doamna învățătoare, iar cei interesați vor avea argumente în plus să decidă dacă vor pentru viitorul celor mici al lor alternativa CNMV. 

De ce ați ales această profesie, de învățător? 

Am ajuns învățătoare nu pentru că am ales eu, ci pentru că așa au decis părinții mei, prin vocea mamei. Ca să fiu mai explicită trebuie să specific conjunctura vremurilor de atunci, perioadă în care nu aveai prea multe variante. Pentru o fată era potrivit să ajungă la Liceul sanitar sau la Liceul pedagogic. Ai mei au ales să mă facă învățătoare, probabil mă cunoșteau mai bine de cât mă cunoșteam eu, lucru pentru care le sunt recunoscătoare fiindcă în acest domeniu m-am regăsit. Mereu am zis că n-aș fi știut să fiu altceva decât învățătoare. Am descoperit cât este de fascinant să lucrezi cu cei mici, să te joci cu ei și să îi ajuți să devină oameni mari. Consider o mare onoare să instruiesc și să educ asemenea comoară, copilul, cel mai frumos dar lăsat de Dumnezeu pe pământ.

Ați calculat câte generații de copii ați avut până acum? 

Nu. Mi s-a mai pus această întrebare și nici atunci n-am simțit nevoia să le număr. De ce? Pentru că fiecare generație a însemnat pentru mine un început. Cu fiecare am simțit noi provocări, căutare de răspunsuri la întrebări noi, soluții noi. Nici o generație nu seamănă cu cealaltă și nici nu este indicat să le compari. Deși am căzut și eu în greșeala de a face acest lucru am realizat că fiecare generație vine cu alte preocupări, alte pasiuni, alte interese și nevoi. Să compari o generație cu alta ar fi ca și cum ai compara un trandafir cu o orhidee. Ambele sunt frumoase, delicate, dar au nevoie de alte „rețete” pentru a crește și pentru a-și păstra vigoarea. În concluzie, am fost la prima generație de fiecare dată când am preluat clasa întâi sau clasa pregătitoare. Ca să fac totuși o statistică, vă spun că am debutat în meserie în 1980 și anul acesta voi prelua ultima generație.

Este importantă experiența pentru un cadru didactic? De ce? 

Experiența este importantă în orice meserie, cu atât mai mult în profesia de dascăl. După părerea mea, însă, nu poți spune niciodată că ești suficient de experimentat în acest domeniu pentru că trebuie să fii deschis la nou, la evoluție, la transformări. Desigur, cunoscând mai mulți copii, având mai multe exemple de lucruri care au funcționat sau nu, poți să ai mai mult succes în activitatea ulterioară. Știu sigur însă că este nevoie de colaborare, muncă de echipă, sprijin și cooperare cu ceilalți colegi de breaslă, cu părinții și nu în ultimul rând cu copiii. Argument pentru acest lucru am exemplul concret al ultimilor doi ani ( 2020- 2021). Școala online a  însemnat o etapă eminamente nouă în întregul sistem de învățământ. Pandemia ne-a adus în fața tehnologiei informatice și ne-a transformat în „profesorul de pe ecran” care trebuie să conducă o întreagă clasă de elevi apelând la diverse modalități moderne de educare și instruire. Pentru a face față acestei provocări am fost nevoiți să ne formăm în domeniu, prin cursuri de specialitate, să schimbăm păreri între noi, cadrele didactice, și să descoperim acele  „trucuri” care ar menține interesul copiilor pe tot parcursul programului școlar. Acest lucru nu ar fi fost posibil însă, mai ales la ciclul primar, fără sprijinul și cooperarea părinților. Subliniez încă o dată că experiența anilor la catedră mi-a dovedit că este esențial ca triada profesor- elev -părinte să funcționeze, altfel strădania este în zadar. 

Am un sentiment că munca printre copii nu e despre învățare unilaterală, ci că ei învață de la dumneavoastră și poate și dumneavoastră de la ei. Dacă am dreptate, ați putea să îmi spuneți ce lecții de viață v-au „predat” micuții pe care i-ați întâlnit până acum?

Aveți mare dreptate! Sunt nenumărate lecții pe care le-am primit de la micii învățăcei în decursul timpului. Nu le-am descifrat de la început, dar acumulând experiență, pentru că tot vorbeam despre ea mai înainte, am început să descifrez mesajele transmise de ei.

Antoine de Saint-Exupery era de părere că un copil „nu este decât cel ce te ia de mână pentru a te face să înțelegi.” Acest lucru l-am aflat și eu încetul cu încetul și am învățat că un dascăl trebuie nu numai să asculte copilul dar să îl și audă. Un copil are nevoie să știe că ceea ce el crede este important, că ceea ce simte poate să transmită și ceea ce îl preocupă contează. 

Ca să poți să ajungi la suflet trebuie să deschizi poarta spre lumea interioară a copilului și acest lucru îl poți face doar dacă ești sincer. Lecția de sinceritate este foarte importantă pentru că un copil simte când este privit cu încredere, cu dragoste și când nu. 

Am mai învățat că pentru a putea face din copil un partener în educație trebuie să îi dai un rol principal, că nu contează ceea ce tu vrei neapărat să-i transmiți, ci ceea ce el este pregătit să primească și că el așteaptă de la tine nu numai să îi transmiți informații, ci să îl ajuți să le descopere singur.    

De ce criterii ar trebui să țină cont părinții atunci când aleg școala pentru copiii lor?

Când întrebi un copil de grădiniță dacă așteaptă să înceapă școala, cu siguranță primești un răspuns afirmativ. Este entuziasmat să meargă la școală pentru că este curios, dornic de a explora și de a descoperi. Începerea școlii este un eveniment deosebit atât pentru copii, cât și pentru părinți. Când prichindelul ajunge la vârsta când încep să conteze dezvoltarea abilităților sale cognitive și a capacităților sale intelectuale, alegerea școlii pentru el este o odisee pentru părinți. 

Părerea mea este că primul lucru la care ar trebui să se gândească părinții ar fi ca școala să aibă cadre calificate și bine pregătite profesional. Un alt criteriu ar fi acela de a vedea care școală este compatibilă cu copilul, dacă oferă ceea ce își dorește acesta, dacă e un loc în care sunt încurajate activitățile extrașcolare, în care copiii sunt îndrumați să participe la astfel de activități: cluburi sportive, informatică, pictură, muzică. E bine ca părinții să aleagă o școală în care sunt ascultați, dar să evite școlile în care părinții sunt mai presus decât profesorii pentru că acea școală nu are criterii și reguli clare, ci își dorește doar să îi mulțumească pe părinți. 

O școală care încurajează activitatea sportivă și are profesori de specialitate care le coordonează este o bună alegere deoarece prin sport se dezvoltă atât corpul, cât și mintea. 

În fine, criteriul cel mai important este ca părintele să aleagă o școală în care copilul lor să se simtă bine, să vină cu plăcere și să simtă că este valorizat. 

Deși aș putea fi suspectată de subiectivism, consider că alegerea cea mai bună pe care ar putea să o facă părinții este Colegiul Național „Mihai Viteazul”. 

Cunosc această instituție încă din 1990 și pot spune că aici m-am maturizat atât în profesie, cât și ca om. Având încredere în această școală și în cadrele didactice de aici, ca părinte, am ales ca cele două fiice ale mele să urmeze cursurile la această școală începând din clasa întâi. Educația primită în această instituție le-a fost apreciată în străinătate, unde și-au terminat studiile universitare.

Aceste aprecieri le fac atât în calitate de cadru didactic, dar mai ales ca mamă.

Într-un cadru ideal, cum sperați că va fi prima zi de școală din anul 2021/2022? 

Sper din tot sufletul să avem un început de an încadrat în normalitate. Curtea școlii să fie plină de energia elevilor, de neliniștea și emoțiile lor. Cei micuți să fie aduși de mână de părinții, bunicii lor care să îi asigure că totul va fi bine. Mi-e dor să ne vedem fețele, să ne zâmbim și să ne transmitem sentimentele, masca să dispară și îmbrățișările să ne aducă mai aproape. 

Pentru o stabilitate psihică a tuturor îmi doresc ca această zi să fie cu mulți părinți, copii și cadre didactice care să îi confere din nou statutul de sărbătoare.

În final, care ar fi motivul principal pentru care le-ați sugera părinților să aleagă CNMV? 

Pentru că întrunește toate criteriile mai sus enumerate și în plus față de acestea oferă posibilitatea de a parcurge toate cele trei niveluri de învățământ: primar, gimnazial și liceal în aceeași instituție.