Zeci de instrumente au fost expuse și prezentate la Sfântu Gheorghe  

Fluierul modal sau cel îngemănat, ocarina, fluierele vânătorilor sau cele care serveau drept jocuri de copii, drâmba, tulnicul ori vioara cu goarnă sunt Instrumente Muzicale Tradiționale Românești care sâmbătă, 18 septembrie, au fost aduse la Sfântu Gheorghe, în cadrul evenimentului cu același nume. Impresionanta colecție a fost prezentată în debutul activității care s-a derulat în sala de conferințe AFACOV Consulting Group din oraș, de către etnomuzicologul Ovidiu Papană. Dar acesta a fost doar evenimentul din debutul programului, care a avut de altfel mulți specialiști invitați. 

Frumos aranjate în serviete de lemn, pregătire pentru călătorii în jurul lumii, cum de altfel s-a și întâmplat, intrigantele instrumente muzicale au redat în sala de conferințe din Sfântu Gheorghe, într-o atmosferă mai degrabă de curs, ceva parcă din vremurile de altă dată, de la sat, când tehnologia nu era prezentă și muzica era ceva sfânt, unic. 

În cadrul prezentării sale, numite „Statutul particularizat al instrumentelor muzicale tradiționale în raport cu instrumentele muzicale care au o identitate națională precisă”, prof. univ. dr. Ovidiu Papană, a vorbit celor prezenți de instrumente muzicale cu tradiție în cultura românilor, unele dintre care nici nu mai există în ziua de astăzi. Pentru că muzica nu se face doar din vorbe, ci și din sunete, etnomuzicologul a făcut și mici demonstrații, prin care i-a transportat pe cei prezenți parcă în alte timpuri, mai simple, mai autentice, cu suflet. 

Acesta a adus astfel în fața invitaților diverse tipuri de fluiere – chiar și din cele ale ciobanilor, sau ale vânătorilor, ori, de pildă, chiar fluiere pentru copii realizate din sâmbure de caisă găurit, dar și tulnic, vioară cu goarnă, chiar şi opinci cu clopoței, pe care le-a numit „sarea și piperul” care completează partea de ansamblu melodic în dansuri cum ar fi Călușarii și multe altele. 

Evenimentul a continuat cu diverse prezentări, printre care și cele ale dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, București, care a vorbit despre „Instrumentele muzicale populare – funcții sociale și valori identitare” și dr. Constantin - Cristian Mușa, etnocoreolog, cercetător la același Institut de Etnografie și Folclor al Academiei Române, care, la rândul lui a avut o prezentare despre „Rolul instrumentelor muzicale în interpretarea jocurilor populare românești”. 

Primul le-a arătat celor prezenți, prin diverse prezentări audio, că muzică frumoasă tradițională se făcea pe vremuri și din fire, paie, frunze sau chiar solzi de pește. 

Etnocoreologul Constantin - Cristian Mușa a făcut o prezentare cu explicații științifice în care a explicat că dansul popular românesc este un tot unitar cu un farmec aparte abia atunci când mișcarea și muzica sunt însoțite de strigăturile dansatorilor și că fiecare are rolul său în acest ansamblu. 

Evenimentul a continuat apoi cu prezentarea prof. univ. dr. Ioan - Nicolae Bucur. Acesta a vorbit despre „Varietatea instrumentelor muzicale populare din Harghita”, Alexandru - Vasile Gecse a continuat cu o prezentare despre „Fluierul – mitologie și prezent”. S-a discutat și despre „Doba țărănească și fluierul din lemn – darurile codrului pentru aleanul românului”, într-o prezentare susținută de rapsodul popular Lăcrămioara Pop. 

Nu în ultimul rând, prof. Radu Iosif a adus în fața publicului „Observații privind traseul  folosirii instrumentelor populare ca agrement, ca pasiune, către prezența lor în formații muzicale”, iar dr. Ioan Lăcătușu, ing. Ciprian Hugianu au făcut o prezentare despre „Aspecte din viața muzicală din județul Treiscaune în perioada interbelică”. 

Pe lângă prezentări de carte, evenimentul a avut și o componentă artistică, la care au luat parte „Ceata Opincuța” din Sfântu Gheorghe (coordonator: Constantin Gheorghincă; instructor coregraf: Ion Gheorghe), rapsozii populari Lăcrămioara și Ștefan Pop din comuna Tulgheș, jud. Harghita și  „Fluierașii din Dobârlău” (coordonator Alexandru – Vasile Gecse). 

De precizat este că organizatorii evenimentului au anunțat că proiectul de față a cuprins și achiziționarea de instrumente muzicale pentru 15 școlari din Grupul Fluierașii din Dobârlău. 

De fapt, scopul acestui eveniment, încheiat cu activitățile de sâmbătă, dar început cu luni înainte, a fost „de a face cunoscute instrumentele muzicale care se folosesc în folclorul tradițional românesc, de producție și circulație rurală, instrumente create de om din cele mai vechi timpuri și din cele mai neașteptate materiale aflate la îndemână”, au transmis organizatorii. 

Proiectul „Instrumente muzicale tradiționale românești” a fost organizat de Fundația „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, condusă de prof. ing. Maria Peligrad, cu sprijinul Guvernului României prin Secretariatul General al Guvernului (Serviciul de Dezvoltare Comunitară), în parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna – Harghita.