Printre cei peste 400 de semnatari ai scrisorii deschise trimise președintelui Iohannis, pe tema sprijinirii sectorului cultural grav afectat de pandemie, se numără și covăsneni 

Cultura din România se zbate pentru supraviețuire din cauza pandemiei, alimentată de lipsa măsurilor concrete de sprijin din partea autorităților. Cel mai recent strigăt de ajutor, exprimat printr-o scrisoare deschisă trimisă președintelui Klaus Iohannis, vine din partea a peste 400 de semnatari, în frunte cu Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC). Documentul solicită „urgentarea implementării unei scheme de ajutor de stat, precum și a unui plan de redeschidere a sectorului cultural, până nu este prea târziu”. 

Scrisoarea deschisă punctează că printre primele domenii afectate de pandemie a fost cultura, devenită „chiar un simbol al începutului acesteia, prin restricționarea sau anularea a numeroase evenimente sau activități culturale și, cel mai probabil, va fi ultimul domeniu care își va reveni la normal”. 

„Am descoperit că echilibrul mental mi-l dădea viața culturală, iar lipsa acesteia m-a zdruncinat”

De aceeași părere, că industria culturală este ignorată de autorități, este și artista jazz Luiza Zan, care trăiește în județul nostru și care se regăsește printre semnatarii scrisorii deschise. 

„Pe perioada anului trecut, am avut o serie de proiecte pe care le-am mutat parțial în online, plus un număr de concerte cu public, pe parcursul scurtei perioade de pauză de la restricții.

Financiar, a fost o catastrofă, aveam ceva economii care s-au epuizat rapid, pentru că aveam casa în construcție și mai aveam de plătit două chirii (la studioul meu și la apartamentul în care locuiam). Eu am fost întotdeauna muzician independent, iar, de când m-am mutat în Sfântu Gheorghe, nu pot spune că s-a simțit o creștere a numărului de concerte pe care le aveam. 

Mental, a fost dezastru. Sunt muzician din moși strămoși, m-am născut pentru a cânta pe scenă, nu în fața unui monitor, ci în fața oamenilor. Lipsa aplauzelor, a căldurii publicului, a unui răspuns la mesajul meu muzical, aspectele astea au fost greu de înfruntat între patru pereți.

Am descoperit că echilibrul mental mi-l dădea viața culturală, iar lipsa acesteia m-a zdruncinat”, a spus aceasta pentru Observatorul de Covasna. 

Că implicarea autorităților lasă puternic de dorit o spune și Luiza Zan, după cum o arată și textul scrisorii în discuție. 

„Nu cred că autoritățile au vreo idee despre ce înseamnă să fii creativ, să construiești un traseu mental artistic, nu cred că îi interesează. Noi, artiștii, am lipsit cu desăvârșire din planurile autorităților de susținere a industriei românești. Industria culturală a fost sărită constant. Am beneficiat de o indemnizație la care acum plătim 45% taxe, deci cumva noi, artiștii, în acest moment, pompăm bani în economie, fără să avem posibilitatea legală de a câștiga bani.

E de neînțeles pentru mine cum poate un guvern să omoare cultura propriei țări în văzul tuturor și fără niciun regret, neîntâmpinând nevoile și propunerile întregului sector.

Din cultura României va rămâne doar partea care ține de instituțiile de stat, plus favoriții televiziunilor și posturilor de radio. Despre librării, despre festivaluri de jazz, despre concerte de blues, despre expoziții de artă contemporană independentă, vom vorbi la trecut, în viitor. Prezentul culturii moare astăzi”, a mai punctat aceasta. 

„E un dezastru financiar, la care toată lumea asistă neputincioasă”

Printre semnatarii scrisorii se numără și general managerul Comparty Events, organizator al festivalului de la Olteni, diMANSIONS Hit Music Festival, Daniel Santa, membru AROC. Acesta spune că lipsa predictibilității este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă acest sector cultural, fapt care generează consecințe negative pe toate planurile.  

„A fost o perioadă îngrozitoare, în primul rând pentru că nu am avut nicio formă de predictibilitate. Pentru un eveniment care se construiește în 9 luni, să nu știi dacă poți face ceva nici peste o lună și în ce condiții, e foarte greu. Am pierdut avansuri plătite artiștilor, va trebui să dăm banii înapoi celor care au cumpărat bilete, practic e un dezastru financiar, la care toată lumea asistă neputincioasă”, a declarat Daniel Santa. 

În același timp, acesta spune că nu a beneficiat de nicio formă de suport din partea statului pe partea de organizare de evenimente și în afară de acel demers al introducerii voucherului valoric pentru cei care au cumpărat bilete, care „a fost o soluție salutară”, restul măsurilor discutate fie au rămas la nivel de teorie, fie multe companii, printre care și Comparty Events, nu îndeplineau toate condițiile de eligibilitate. 

„În primul rând ar trebui să fim ascultați. Alături de ceilalți colegi din AROC am venit cu propuneri concrete, exemple de bună practică din alte țări, am dorit să înființăm un grup de lucru care să definească normele și restricțiile pentru reluarea evenimentelor. Dar practic nu s-a făcut nimic. În acest moment noi ne pregătim să pierdem și mai mulți bani și foarte probabil să mai amânăm un an evenimentul. E demobilizant și  deprimant”, a spus Daniel Santa. 

Ediția a doua a diMANSIONS Hit Music Festival urma să aibă loc în perioada 18 – 20 iunie 2021.

Solicitare de realizare a unui plan național de relansare a domeniului culturii

Scrisoarea deschisă vorbește și despre o serie de măsuri pe care trebuie să le adopte de urgență autoritățile pentru a mai salva cea mai rămas din cultura care altădată punea România pe harta lumii cu evenimente ca Untold, Electric Castle, Neversea, aceeași cultură care este și sufletul fiecărei comunități. 

„Domnule Președinte Iohannis, sectorul cultural nu își dorește nici tratament preferențial, nici măsuri care să pericliteze eforturile autorităților de a proteja populația țării de pandemie. Atât artiștii, cât și operatorii culturali își doresc tratament egal și șansa de a-și proteja organizațiile, proiectele și inițiativele de care România a beneficiat și cu care s-a mândrit până în 2020. 

Solicităm:

• Luarea de măsuri economice conforme cu situația în care sectorul cultural se află: o schemă de ajutor de stat echitabilă pentru toți artiștii și operatorii culturali, adoptată în regim de urgență, care să prevadă despăgubire justă pentru toți operatorii culturali, indiferent de subdomeniul de activitate și forma de organizare juridică;
• Realizarea unui plan național de relansare a domeniului culturii, cu implicarea specialiștilor, bazat pe predictibilitate, care să prevadă o schemă de redeschidere a activităților, și pe baza căruia artiștii și operatorii să-și poată planifica activitatea, respectiv despăgubiri și asigurări pentru cei care nici la un an de la debutul pandemiei nu-și pot relua activitatea”, se arată în textul scrisorii. 

Printre nemulțumirile scoase în evidență în scrisoarea deschisă se numără o serie măsuri luate de autoritățile „care nu dovedesc înțelegere cu privire la funcționarea sectorului cultural”, cum ar fi că „normele de organizare de evenimente au fost publicate târziu, fără nicio consultare în prealabil cu profesioniști din domeniu”, că „până în prezent nu a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru sectorul cultural sau al evenimentelor educaționale și de networking. În schimb au fost publicate spre dezbatere publică patru scheme de ajutor, niciuna ținând cont până la capăt cu adevărat de consultanța oferită de profesioniștii din sector” și că „în Planul Național de Redresare și Reziliență nu găsim un pachet de măsuri concrete pentru cultură, în schimb regăsim probleme sistemice pe care România le avea de dinainte de pandemie”. 

„Cultura este sufletul unei comunități. Cultura deschide minți, creează identitate, contribuie în mod direct la creșterea calității vieții oamenilor, sprijină educația, întărește comportamente individuale și sociale pozitive, crește încrederea oamenilor unii în alții, contribuie în mod direct la dezvoltarea economică a unei țări și colaborează cu multe alte domenii reprezentative pentru o societate. Cultura integrează, inspiră, promovează, vindecă și ajută fiecare persoană cu care intră în contact. Acum, când ne aflăm în fața unei provocări fără precedent la nivel mondial, este cel mai rău moment să o lăsăm să moară”, se mai arată în scrisoarea care punctează că „această scrisoare vă este adresată, Domnule Președinte, nu de un individ, nu de o organizație sau de vreun subdomeniu al culturii, ci în numele întregului sector cultural, dar și în numele celorlalte domenii sau industrii care suferă de același tratament neglijent, care poate duce la o destabilizare puternică a pieței unice. 

În 2016, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, declarați: „Cu toții ne dorim, cred, să trăim într-o lume mai bună, mai educată, mai corectă și mai decentă. Dar pentru a trăi într-o astfel de lume trebuie s-o creăm zi de zi, împreună și putem face acest lucru prin cultură.”

Vă cerem să vă aduceți aminte de acele cuvinte și ca un apărător al culturii, cum mulți vă consideră încă din 2007, să ne fiți alături în cel mai greu moment al sectorului nostru, de la căderea comunismului încoace”.       

Printre cei peste 400 de semnatari (peste 200 la ora trimiterii scrisorii, adică miercuri înainte de ora 10:00) se numără Tudor Chirilă, Nicu Alifantis, Adrian Despot, Mihai Budeanu de la 3SE, dar și mulți alții, printre care instrumentiști, producători, DJ, compozitori, organizatori de evenimente, comedianți, magicieni, dansatori, actori, asociații și organizații conexe fotografi de evenimente, organizatori de nunți și așa mai departe. Lista de semnături este deschisă și poate fi completată accesând site-ul AROC. 

Tot Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale a publicat la începutul lunii martie rezultatele unui studiu realizat pe un eșantion de aproape 13.600 de persoane, care arată că 72% dintre respondenți ar fi dispuși să se vaccineze pentru a putea participa la concerte și alte evenimente. Totodată, 76% dintre cei care au participat la chestionar ar fi de acord și cu testarea COVID pentru a lua parte la astfel de activități. Mai mult, studiul arată și că 90% dintre cei chestionați își doresc să participe la evenimente dacă se va permite organizarea acestora.

Unde se vor trata sufletele îmbolnăvite de pandemie, dacă nu în cultură? (n.red. această parte a fost adăugată ulterior și nu se regăsește în ziarul tipărit) 

Despre problemele cu care se confruntă cultura din care fac parte artiștii independenți ne-a vorbit și actorul, regizorul și formatorul Fazakas Misi, coordonatorul Trupei de Teatru Independent Osonó, care deși nu se numără printre semnatarii scrisorii, trăiește din plin și confirmă cele scrise acolo, că este o perioadă grea pentru cultură. Pe lângă faptul că e dificil din punct de vedere financiar, el și colegii lui trăiesc și un sentiment al abandonului din partea autorităților din România. Au găsit totuși un pic de sprijin la cele din Ungaria. Guvernul de acolo le-a finanțat trei proiecte, fapt care le-a dat mesajul că munca lor contează și nu trebuie să renunțe.

„Prima parte a pandemiei, deci primele luni, mi-a venit bine, pentru că am putut să mă odihnesc. Osonó este un teatru independent, muncim mult și situația noastră e grea și în perioade când nu e pandemie. În timpul pandemiei a fost și este foarte greu, pentru că simțim că suntem lăsați singuri. Fiecare trupă independentă trăiește în vremurile astea cum poate. Dar nu am primit nici un suport din partea statului. Sentimentul nu e prea pozitiv, am fost lăsați cu problemele noastre. Știam că nu există o relație de partener între stat și sectorul independent de cultură, dar cred că și noi în pandemie am devenit mai sensibili. Noi avem proiecte și în Budapesta și din partea Guvernului ungar am primit suport de trei ori. Nu vorbim de sume uriașe, dar a fost esențial pentru noi, și chiar ne-a părut bine că în vremea asta foarte grea se gândesc la noi, nu suntem lăsați pe marginea drumului”, ne-a spus Fazakas Misi.

În același timp, artistul se întreabă ce se va întâmpla cu lumea, tot mai obosită, tristă și singuratică, după ce se va ieși din pandemie? Unde își va găsi refugiul, dacă nu în cultură, în artă? Problema este și că ar fi momentul să se înțeleagă importanța educației și faptul că fără cultură nu putem avea sănătate sufletească, spune acesta.

„Când se poate, noi ținem workshop-uri pentru tineri și adulți, pentru că așa am observat că oamenii au devenit foarte obosiți, singuratici și au mare nevoie de a comunica, de a se juca, de a se reîntoarce în viața lor anterioară și adevărată, măcar pentru un scurt timp, pe durata unei joc sau unui exercițiu. Avem mare nevoie de a trăi împreună niște momente de adevăr, niște sentimente prin care să conștientizăm că suntem oameni, avem nevoie de comunitate. Și la asta, acum Teatrul, proiectele educaționale ar putea să ne ajute. De aceea ar fi foarte important ca domeniul cultural să fie mai accentuat.

Suntem într-o situație foarte dificilă, cu adulți obosiți, cu elevi care au pierdut motivațiile lor...Acum se vede clar, că ar trebui să reînnoim sistemul educațional și avem foarte mare nevoie de cultură, teatru. Asta a rămas șansa societății noastre. Pentru boală și pandemie avem vaccin. Dar pentru bolile sufletești cu care rămânem după pandemia asta, vaccinul e cultura și educația. Cândva ieșim din pandemie, dar cu ce rămânem înăuntru?

Sănătatea mentală și sufletească nu există fără cultură. Tocmai de asta e ciudat că în vremurile astea nu e sprijinit domeniul cultural, mai ales independenții”, a mai spus Fazakas Misi.  

Sursa foto: Unsplash.com și Facebook/ Klaus Iohannis