Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) continuă seria Lecțiilor de Istorie la Muzeu, acțiune lansată în 2009 și care s-a dovedit a prinde foarte bine la tineri, care au posibilitatea ca prin intermediul unor specialiști să afle detalii interesante legate de diverse momente ale istoriei. Noua Lecție de Istorie va avea loc pe 16 martie, cu începere de la ora 13, în Sala multimedia a Colegiului Național Mihai

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) continuă seria Lecțiilor de Istorie la Muzeu, acțiune lansată în 2009 și care s-a dovedit a prinde foarte bine la tineri, care au posibilitatea ca prin intermediul unor specialiști să afle detalii interesante legate de diverse momente ale istoriei.

Noua Lecție de Istorie va avea loc pe 16 martie, cu începere de la ora 13, în Sala multimedia a Colegiului Național Mihai Viteazul (CNMV), iar titlul acesteia va fi „Grupuri etnice din sudul şi sud-estul Transilvaniei în contextul invaziei mongole din 1241 - 1242”.

Invitat special al Lecției este conf. univ dr. Ioan Marian Ţiplic, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Lecția va fi susținută în cadrul Cercului de Arheologie, iar cercetarea prezentată a fost finanţată prin proiectul Ştiinţele socioumaniste în contextul evoluţiei globalizate – dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorale, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Potrivit celor ce vor fi prezentate în cadrul Lecției, marea invazie mongolă din 1241-1242 a provocat cea dintâi dintre marile crize care au afectat legăturile Transilvaniei cu puterea centrală, determinând în cele din urmă închegarea, în jurul instituţiei voievodale, a unui sistem politic cu trăsături puternic individualizate.

Marian Țipilic arată că, urmare a dezastrului suferit de Regatul Ungar în faţa trupelor mongole, eforturile de absorbire a Transilvaniei în sistemul politic, economic şi confesional al Ungariei arpadiene au primit o lovitură cu atât mai puternică cu cât acesta a intervenit după o perioadă în care controlul regalităţii asupra acestei provincii atinsese un punct culminant, ca urmare a înlăturării rezistenţelor interne, consolidării frontierei de est şi totodată a dejucării proiectelor papalităţii de infiltrare în acest spaţiu.

”În a doua jumătate a secolului al XIII-lea apărarea trecătorilor carpatice a fost încredinţată românilor şi secuilor, ceea ce deducem din împrejurarea că, imediat după invazie, cele două populaţii, ce locuiau în aşa-numitele silvae, fuseseră investite cu misiunea de a fortifica pasurile montane de la graniţă, spre a opri eventualele penetraţii ale mongolilor.

Aceste date sunt prezentate într-un mod cvasiidentic în mai multe cronici, întocmite la câteva decenii după consemnarea faptelor relatate, a căror sursă de inspiraţie – comună - nu a fost identificată (...). În general, descoperirile arheologice sunt relativ sărace în ceea ce priveşte prezenţa secuilor anterior secolului al XIIIlea în aceste regiuni, cunoscîndu-se pînă în prezent cca. 10 aşezări secuieşti databile în a doua jumătate a secolului al XII-lea. Fragmente ceramice din secolul al XII-lea au apărut la Dejuţiu, Mugeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc şi la Avrămeşti, dar este destul de dificil pe baza acestor mărturii arheologice să se facă o atribuire etnică”, explică Țipilic, amintind totodată și despre polemicile legate de prezența secuilor în partea de est şi sud-est a Transilvaniei.

Cercul de Arheologie al CNMV a fost iniţiat în anul 2009, fiind organizat şi coordonat de prof. Constanţa Balog (CNMV) şi dr. arh. Dan Buzea (MNCR).