Muzeul Național Secuiesc nu este doar un simbol al orașului Sfântu Gheorghe sau al județului Covasna, ci o bijuterie națională, chiar o valoare europeană. Asta au spus miercuri cei prezenți la cel mai nou eveniment din seria celor care marchează redeschiderea oficială a instituției, după mai mulți ani în care a fost închisă din cauza lucrărilor de renovare și modernizare.

Camere înalte, luminate natural sau artificial, cu ferestre mari, respectiv zeci de becuri poziționate strategic, pereți albi, draperii roșii, tablouri de valoare, cu sens, videoproiectoare care ies din podea, miros de lemn, de nou și de cultură vie. Toate se găsesc la Muzeul Național Secuiesc, un loc, mai mult decât o clădire, care poate să îi facă mândri pe toți cei care îi trec pragul, nu doar pe secui. Asta au întâlnit miercuri acolo cei care au luat parte la un eveniment organizat special pentru publicul român.

Două expoziții, cea permanentă - „Repere”, cu date din istoria instituției, și „Geniile din spatele eroilor”, au fost prezentate de istoricul Tóth-Bartos András, dar și de alți angajați ai instituției, în cadrul evenimentului.

Înainte însă, festivitatea a fost deschisă cu câteva discursuri, în care s-a punctat, bineînțeles, importanța acestui spațiu, reabilitat cu fonduri europene.

Unul dintre invitații de onoare a fost directorul ADR Centru, de la Alba Iulia, Simion Crețu.

„Chiar dacă pare de interes județean, (n.red. muzeul) depășește, până la urmă, și interesul regional și național. Eu cred că vorbim despre o valoare europeană. (...) Acest proiect a fost depus de către Consiliul Județean. Suma a fost de aproape 5 de milioane de euro, dintre care 3,7 prin program și restul este contribuția Consiliului Județean. Este un proiect care s-a implementat destul de bine datorită preocupării care a existat atât la nivel instituțional, cât și la nivelul administrației de implementare, care a fost asigurată de Consiliul Județean. (...) Proiectul este terminat și putem să fim bucuroși”, a declarat miercuri directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru, Simion Crețu.

Tot acesta a pomenit că județul Covasna are peste 90 de proiecte finanțate cu fonduri europene în derulare, implementate atât de autorități, cât și de firme sau persoane fizice, dar și că dezvoltarea se vede cu ochiul liber.

Despre importanța Muzeului Național Secuiesc, în contextul redeschiderii, a vorbit miercuri și președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor.

„Muzeul Național Secuiesc este una dintre cele mai vechi instituții muzeale din România. Este un pilon al culturii noastre regionale. Muzeul Național Secuiesc nu este doar un loc unde sunt găzduite niște exponate tăcute și reci. Acest muzeu este o comoară vie a identității noastre culturale. El înseamnă memorie, înseamnă conexiune cu trecutul nostru, cu istoria noastră și cu moștenirea secuilor. Este spațiul sacru în care se păstrează și se expun arta, cultura și istoria noastră, într-un mod captivant și inspirațional și în care cei mai tineri pot învăța despre cine le sunt predecesorii. Este un punct de referință al identității noastre. (...) Importanța acestui muzeu nu se rezumă numai la comunitatea locală sau la comunitatea regională. Dimpotrivă, el este semnificativ pentru întreaga Românie, întrucât oferă o fereastră către patrimoniul nostru cultural secuiesc, cu o istorie bogată și colecții de neprețuit”, a spus președintele CJ Covasna.

Muzeul Național Secuiesc a fost redeschis oficial pe 26 octombrie a.c. Instituția are o istorie de aproape 150 de ani. Însă ultimele reparații înainte de marea reabilitare s-au făcut în anii '80. Cele de acum, realizate printr-un proiect pe fonduri europene, au avut o valoare totală de aproximativ 25 de milioane de lei.

Muzeul are acum și un parc, de care se pot bucura atât adulții, dar și copii, cât și un loc de joacă special pentru cei mici care vin cu părinții sau grupele de elevi care vin cu educatoarele sau învățătoarele.

Reabilitarea a venit și cu o mărire a spațiului expozițional cu 30%, dar și cu modernizarea parcului dendrologic, ce numără câteva mii de plante, respectiv amenajarea unui centru destinat pedagogiei muzeale, cabinete de cercetare muzeografică şi ateliere pentru restaurarea obiectelor din patrimoniul muzeului.