EDUCATIE 9 noiembrie 2017

Temele pentru acasă, spaima copilăriei?

de Iulia Drăghici - Taraș | 1764 vizualizări

Doar o revoluție a educației i-ar putea scăpa pe elevi de temele pentru acasă, sunt de părere covăsnenii

Temele pentru acasă sunt, în perioada 7 – 20 noiembrie a.c., subiectul central al unei consultări publice online, lansată de Ministerul Educației Naționale (MEN) pe site-ul propriu. Cadrele didactice, părinții și elevii din județul Covasna ne-au spus, cu această ocazie, ce cred nu atât despre inițiativa Ministerului, care nu  e prima și nu va fi nici ultima de acest gen, cât despre lucrul suplimentar de acasă.  

Din capul locului putem să spunem că deși sunt împărțite, subiectul temelor pentru acasă nu îi separă pe covăsneni atât de drastic pe cât ne-am fi așteptat. Există o zonă „gri” în acest domeniu, la care aderă aproape toată lumea: nu temele pentru acasă sunt problema, ci programa mult prea încărcată. Atât profesorii, cât și părinții, dar și elevii din județ spun că temele sunt importante și benefice, dar, după cum zice și o vorbă din popor, „ce e prea mult strică”.

Ca să nu mai vorbim de teme pentru acasă, „trebuie reconceput tot sistemul educațional”

La felul cum se prezintă în ziua de azi sistemul educațional românesc, temele obligatorii pentru acasă sunt absolut necesare, spun mulți profesori, în frunte cu inspectorul școlar general al județului Covasna, Kiss Imre.

„Sistemul nostru nu seamănă cu cele din alte țări europene. Acolo timpul petrecut la școală de către elevi este mai mare, cred, decât timpul petrecut la școală de elevii noștri, dar în timpul respectiv cei din străinătate își fac și temele. Nici programa lor nu seamănă cu a noastră. Dacă noi nu schimbăm curicula, pentru că tot vorbim că e prea încărcată, fără a exersa și fără a avea tema de casă obligatorie, eu pur și simplu nu văd că se poate și altfel. (...) Ca profesor de matematică, cu actuala programă, eu chiar nu văd cum ar putea să meargă un elev acasă fără obligația de a rezolva teme”, ne-a spus inspectorul școlar general.

Kiss Imre ne-a mai spus că la cum se prezintă sistemul educațional actual, ca să poată să facă față, un elev trebuie să dedice studiului individual acasă minimum două ore în fiecare zi.

„Sunt și părinte. Am copil în școală gimnazială și știu din experiență. (...) Ar trebui reconceput tot sistemul. Dacă elevul stă până la ora 15 la școală, atunci acolo trebuie să fie inclus și timpul pentru  teme, tot cu profesorii. Iar când a plecat acasă, elevul să uite de școală, eventual să se apuce de citit, de plimbat, de sport și așa mai departe și să vină proaspăt la școală în ziua următoare. Pentru acest lucru, ar trebui mult mai mult descongestionată programa școlara. De fiecare dată s-a încercat scoaterea unui capitol, dar nu s-a regândit programa”, a mai spus liderul Inspectoratului Școlar General al Județului Covasna.  

„Consider că, în situația actuală a sistemului de învățământ din România, temele sunt necesare, în ideea exersării/dezvoltării abilităților formate (de comunicare orală/scrisă în limba maternă, într-o limbă de circulație internațională etc.) acestea, însă, trebuie să satisfacă, în primul rând, nevoile de învățare ale elevilor și să contribuie la realizarea progresului. Temele ar trebui raportate și la nivelul de învățământ (primar/gimnazial/liceal) la care se află elevii. În condițiile în care, elevii ar avea atât ore de studiu teoretic, cât și ore de aplicații în orarul școlar zilnic, drept urmare și mai puține discipline școlare, temele pentru acasă ar fi mult mai puține. Este benefică această consultare a MEN, dar mă întreb ce se va întâmpla după această etapă. Schimbarea, zic eu, nu de aici ar trebui să pornească, ci de la planurile-cadru de învățământ, programele școlare, nu în sensul  schimbării lor „pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale”, ne-a spus profesoara de engleză a Liceului Tehnologic „Nicolae Bălcescu” din Întorsura Buzăului, Andreea Filofi.

Și reprezentanții Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, una dintre instituțiile de top din județul Covasna, susțin importanța temelor pentru acasă, dar și ideea că trebuie să se țină cont de anumite particularități.  

„În ceea ce priveşte iniţiativa Ministerului cu privire la consultarea publică în problema temelor pentru acasă, putem spune că este un exerciţiu democratic absolut normal. Cât priveşte temele pentru acasă acestea îşi au rolul și importanța lor în formarea şi dezvoltarea competenţelor elevilor. Astfel, considerăm că stabilirea temelor pentru acasă trebuie să se facă în mod raţional, ţinându-se cont de timpul pe care îl au elevii la dispoziţie, de profilul la care învață, de nevoile lor de formare, precum şi de nivelul de vârstă al elevilor. În acelaşi timp considerăm că temele sunt un exerciţiu de muncă individuală, ele trebuie să existe în continuare, dar trebuie să se ţină cont de anumite particularităţi. În fond şi examenele naţionale sunt individuale”, sunt de părere reprezentații CNMV.

„Problema temelor stă în gestionarea timpului”

O altă perspectivă care ne-a fost pusă în vedere este aceea că problema de fond ar fi nu temele, cât gestionarea timpului de către copii și părinți. Sfatul unui părinte-învățător este să existe un plan bine -stabilit de către cei doi parteneri, părinții și copiii, pe care să îl respecte. De asemenea, rezolvarea temelor de către părinți nu aduce beneficii copilului, mai spune aceeași sursă.

„Problema temelor stă în gestionarea timpului și a activităților. Dacă copilul începe să își facă temele la 7 seara, nu ne mirăm de ce nu reușește să rezolve cerințele sau nu se încadrează în timp. Creierul unui copil este prea obosit pentru a procesa informațiile, a face conexiuni, a memora sau a utiliza noțiuni deja învățate. Sau, o altă situație problematică este efectuarea temelor „pe ultima sută de metri”, când copilul avea la dispoziție 7 zile calendaristice (pentru că, de regulă, are o oră pe săptămână). Părinții împreună cu copiii ar trebui să conceapă un program de teme sau alte activități de învățare (cercuri, meditații), precum și un program de activități recreative, dar, în același timp, să monitorizeze copilul în respectarea acestui program. Și un alt sfat foarte important pentru părinți: nu le rezolvați temele copiilor! Copilul trebuie să încerce întâi singur, și apoi să primească ajutor. Astfel copilul devine și responsabil, dar și mândru atunci când reușește singur. A-i prelua în mod repetat sarcinile duce la creșterea unui copil leneș, care evită să își asume responsabilități sau să preia inițiative”, ne-a spus Magdalena Nicolescu din Întorsura Buzăului, învățătoare și mamă a doi băieți.

Aceasta a mai subliniat și că „nu cantitatea e problema, ci timpul alocat. În ziua de azi în timpul liber își fac temele, iar restul timpului e prea încărcat cu alte activități recreative (Facebook, chat, jocuri online)”.

Copilul corporatist

De o altă parte a baricadei, sau mai bine zis a parteneriatului educațional, stau părinții. Mulți dintre aceștia spun că nu văd cu ochi buni actualul sistemul educațional, care îi forțează pe copii să fie buni în toate domeniile și că dacă ar putea, chiar ar desființa temele.

„Nu știu dacă știți, dar mai nou se vorbește despre copilul corporatist, cel care este pur și simplu epuizat fie cauza presiunilor și sarcinilor la care îl supun școala și părinții. Noi nu ne supunem copiii la muncă suplimentară. Ne place gândul de a-i vedea bucurându-se de copilărie. Dar nu au timp pentru asta. Vin de la școală, se odihnesc puțin și o iau de la capăt cu alt efort. Ca să nu mai zic că noi, părinții, venim de la serviciu și, în loc să ne bucurăm de copiii noștri, ne apucăm de teme împreună cu ei. La noi, încă se vrea performanță în toate domeniile. Lumea n-a înțeles că un copil nu poate fi bun la toate. Nu știu dacă profesorii și învățătorii care îi cocoșează cu teme zilnice, de weekend și de vacanță, erau așa buni la toate. Mâine aș desființa temele dacă aș putea, dar nu e după cum vreau eu. Și nu poți să trimiți copilul cu tema nefăcută că ia notă proastă, iar în sistemul nostru notele contează pentru admitere și așa mai departe”, este de părere un părinte din Sfântu Gheorghe.

„De dimineață până la 15:00 e la școală. Apoi ajunge acasă, își face temele, cât apucă și mergem la antrenamente la handbal. De acolo, după alte câteva ore de activitate, ajunge acasă, mănâncă, se spală și își continuă temele. A doua zi e aproape la fel. I-am zis că poate să renunțe la activitățile extracuriculare, dar nu a vrut. Mi-a zis că doar acolo se relaxează. Muncește peste opt ore pe zi, cât muncesc și eu. Ce viață de copil de e asta?”, ne-a spus o mamă din Sfântu Gheorghe.

„Mă omora gândul că o să ajung acasă și ca să-mi fac temele”

Niciun elev din câți am întrebat, nu ne-a spus că văd temele pentru acasă ca pe ceva rău, însă aproape toți s-au plâns de cantitatea acestora.

„Bineînțeles că temele, ca și orice muncă în plus față de ce ai învățat, te ajută să înțelegi mai bine ce se predă în clasă. (...) Totuși, devine adesea obositor ca, după 5-6, chiar 7 ore la școală, să ajungi acasă și să o iei de la capăt pentru încă vreo 2-3 ore. La liceul nu mi se mai întâmplă asta, dar când eram în gimnaziu mă omora gândul că o să ajung acasă și ca să-mi fac temele. Începuse să-mi placă mai tare școala, decât după-amiaza mea „libera” acasă.  Se mai întâmplă câteodată să primim exerciții mai grele acasă, decât ce facem la școală. Asta e extrem de frustrant. În cazurile ăstea închid toate cărțile și caietele și nu mai fac nimic. (...) Știu că munca în plus aduce beneficii, lucru valabil nu doar la învățat, ci si diferite domenii de activitate: sport, arte etc. Problema aici e că, să fim sinceri, atunci când nu avem teme de la școală, decât să ne apucăm de ceva în plus când ajungem acasă, ne e mai comod să stăm și să ne relaxăm”, ne-a spus Edi, un licean din Sfântu Gheorghe.

Tot el ne-a precizat și că are profesori care au găsit modalități interesante de a-i face pe el și pe colegii săi să -și facă cu plăcere temele. „Pentru mine sunt de ajutor temele pentru că acum sunt mai sigur pe anumite cunoștințe. (...) Spre exemplu, acum, în liceu, noi primim teme pe care le facem doar pe bază de cercetare individuală. De exemplu, ni se dă un subiect, iar noi trebuie să adunăm informații cât mai multe, pe care, apoi, să le prezentăm celorlalți colegi și primim completări de la profesor. Pe scurt, ne facem lecția singuri. Mie mi-e mult mai ușor așa deoarece înțeleg și colegii, dar și eu, pentru că folosim un limbaj și explicații pe înțelesul nostru. Așa se rețin informațiile mai bine și fac lucrul cu o mai mare plăcere”, ne-a explicat Edi.

Temele la materiile care nu intră la Bacalaureat

Cele mai puțin agreate sunt temele la materiile care nu intră la examenele din anii terminali, mai spun elevii covăsneni.

„Eu consider că temele pe care le primim acasă sunt benefice pentru noi pentru că ne ajută să ne fixăm informațiile primite la școală, să înțelegem mai bine, să recapitulam diferite exerciții făcute în anii precedenți. În principiu, sunt de acord cu temele pentru acasă, dar mă deranjează temele pe care le primim la materii care nu intră la examenul de bacalaureat. De cele mai multe ori aceste teme care sunt destul de numeroase ne ocupă din timpul în care ne putem perfecționa la materiile de bază ale profilului ales. Cred și că da, temele de acasă ne influențează notele obținute la școală, pentru că lucrând mai multe exerciți și tot aplicând formulele în mai multe situații, le fixăm și stăpânim mult mai bine, astfel încât când se apropie o lucrare noi deja suntem pregătiți”, ne-a spus Andreea, o liceancă din Întorsura Buzăului.

„Depinde de materie, perioadă şi mai ales clasă. Dar sunt destul de multe. Care mai ales că nu pot spune că ne ajută cu ceva. La matematică, română, bio, chimie, info, de-astea, ajută într-adevăr, sunt materii de bac. Dar altfel, ne ocupă timpul care ar fi putut fi folosit mai util. Plus că fiecare profesor îşi consideră materia foarte importantă şi, deși nu spun că nu ar fi, fiecare elev are prioritățile lui şi interesul nu poate fi împărțit tuturor și pe deasupra rezultatul să fie și unul productiv. Unii profesori sunt înțelegători, dar sunt și alții pe care nu îi interesează părerea elevului pur şi simplu”, crede și Alexandra, o elevă din clasa a XI-a din Întorsura Buzăului.

Cum participăm direct la consultarea inițiată de Ministerul Educației

Consultarea publică online privind temele pentru acasă este, cum am precizat, în plină desfășurare pe site-ul Ministerului Educației, www.edu.ro. Atât profesorii, cât și elevii, dar și părinții au ocazia să își împărtășească acolo opiniile legate de subiect, prin completarea unor chestionare.  

Cercetarea, spun coordonatorii MEN, „are ca obiective identificarea unei noi abordări în ceea ce priveşte rolul acestor activităţi de învăţare, respectiv corectarea unor disfuncționalităţi semnalate. Astfel, datele ce urmează a fi colectate vor permite identificarea stării de fapt în privinţa temelor pentru acasă şi vor contura variante de ameliorare a eventualelor derapaje prin adoptarea unor instrumente de reglementare”.

Cât de utile vor fi aceste rezultate ale cercetării, rămâne de văzut.

Consultarea națională se încheie pe 20 noiembrie.

Distribuie articolul:  
|

EDUCATIE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.