Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe găzduieşte o expoziţie de produse sustenabile realizate de designeri locali, printre acestea numărându-se obiecte vestimentare, accesorii, jucării şi mobilier.

Expoziţia este organizată de Asociaţia Profesională Transylvania Textile & Fashion, în cadrul unui eveniment dedicat industriei textile şi modei sustenabile, realizat în parteneriat cu Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

„Expoziţia a fost împărţită în patru părţi principale: colţ pentru copii, colţuri de accesorii şi modă şi un colţ de casă. Cu aceste patru categorii am încercat să atingem principalele domenii ale vieţii de zi cu zi şi să adunăm designeri locali care creează în numele sustenabilităţii. De asemenea, vrem să încurajăm pe toată lumea să aleagă designerii locali care creează lucruri durabile”, a declarat pentru AGERPRES, Mirela Bogyo, reprezentanta Transylvania Textile & Fashion.

Printre expozanţi se numără Csilla Manolatos, cu o colecţie inedită de pălării realizate din lână prin împâslire manuală.

„Tehnica de împâslire manuală, cunoscută astăzi prin termenul englezesc felting, este o tehnică străveche ce datează din 6500 î.Hr. Această tehnică străveche a supravieţuit timpului şi ea pare că a renăscut în zilele noastre într-un design modern şi inovator, dobândind personalitate şi unicitate, fiind o dovadă reală de sustenabilitate. La împâslire se foloseşte lâna 100% naturală în forma ei brută, neprelucrată, netoarsă şi neţesută, aşa cum rezultă imediat după tunsul oilor, fiind doar spălată şi pieptănată şi ceea ce este foarte important, ea se obţine fără sacrificarea animalului. Deci materia primă folosită este una de viitor în sectorul textil şi a modei şi reprezintă o resursă durabilă, neepuizabilă, regenerabilă şi bio-degradabilă (...) Îmbrăcămintea executată din lână naturală ţine de cald când e rece şi oferă un efect de răcorire când e cald, are proprietatea de a se aerisi, astfel că nu capătă miros, este plăcută la atingere datorită conţinutului de keratină, are calităţi anti-statice şi respinge apa, proprietate ce ţine de natura lânii de oaie. Toate acestea dovedesc că tehnica de împâslire este sustenabilă, pe deoparte datorită faptului că utilizează şi dezvoltă resursele naturale fără a conduce la epuizarea acestora, şi, pe de altă parte, datorită faptului că atât modul de obţinere a materiei prime, cât şi tehnica de lucru în totalitate manuală, o fac prietenoase cu mediul înconjurător”, a declarat Csilla Manolatos.

Genţile create de Szabo Annamaria pun accent pe funcţionalitate şi sunt realizate din materiale naturale şi reciclabile. Creatoarea acordă o garanţie de 1000 de zile genţilor pe care le creează şi le recomandă clienţilor să nu arunce produsele nici după expirarea acesteia, oferindu-se să le repare sau să le reînnoiască.

Kelemen Haszmann Eva, care şi-a deschis un atelier de creaţie în anul 2018, realizează, la rândul ei, genţi, borsete, rucsacuri şi accesorii, precum portofele, huse de telefon, cercei, broşe, semne de carte şi alte obiecte mici din piele, material textil şi o combinaţie a celor două.

„În spiritul reciclării, ne confecţionăm accesoriile din deşeuri de piele ori de câte ori este posibil, astfel încât putem crea piese unicat. În produsele noastre sunt încorporate tapiţerii, ţesături şi saci, unele ţesute de bunicile noastre, dar care nu mai sunt folosite şi astfel prind din nou viaţă, sub o altă formă”, a spus creatoarea.

În cadrul expoziţiei mai pot fi văzute corpuri de iluminat recondiţionate, haine decorate cu plastic reciclat, jucării imprimate 3D din materiale reciclabile, precum şi imagini ale unor case sustenabile, realizate inclusiv din materiale recuperate de la clădiri vechi, care au fost demolate.

„Casele Folka încearcă să fie sustenabile pe două nivele: pe o parte în sensul comun a expresiei, unde se poate se folosesc materiale locale, precum lemnul, promovează conceptele de recycling şi upcycling, de exemplu folosirea ţiglelor rezultate din demolarea altor clădiri, şi se pune accent major asupra eficienţei energetice, pe izolaţii din materiale naturale, sisteme de încălzire sustenabile şi surse regenerabile de energie. Pe de altă parte, Folka este sustenabil şi cultural. Prin adaptarea trăsăturilor caselor tradiţionale la nevoile din zilele de azi, păstrăm identitatea transilvăneană fără să rămânem blocaţi în trecut, fără să ajungem să trăim într-un muzeu. Casele construite de noi vor trăi mai mult decât cei care le-au construit şi o să arate generaţiilor viitoare cine au fost cei care au locuit acolo. Fără dorinţa de a suna naţionalist, construcţiile care lăsăm în urmă trebuie să reflecte valorile noastre culturale, ca să evităm să fim asimilaţi complet de cultura vestică”, a menţionat arhitectul Bokor Milan.