Aş fi vrut să fiu fan al echipei de fotbal din Sfântu Gheorghe din cel puţin două motive: *am „copilărit” văzându-i pe teren pe Fülöp, Goga, Siklodi, Barbu, Rădulescu, oameni de bază ai unei echipe care a balansat mereu între diviziile B şi C, la prima ligă nici nu se puteau gândi *managerii lui Sepsi Sf. Gheorghe nu fac diferenţe de natură etnică în alcătuirea echipei, s-au întărit cu fotbalişti români, macedoneni, senegalezi, au primat valoarea şi, cu siguranţă, preţul – pentru că OSK este un club sărac, cu toate eforturile financiare consistente pe care le face sponsorul şi mentorul echipei, Diószegi László. Aşa se face că îi avem în echipă pe Patrick Petre, pe Astafei, Herea şi alţi etnici români, alături de prea puţini localnici maghiari sau secui. Nu-i o noutate în fotbal, peste tot e la fel, contează valoarea şi preţul, culoarea pielii, etnia sau limba maternă n-au nicio importanţă. Şi e foarte bine că-i aşa. Era să uit, însuşi antrenorul echipei se cheamă Valentin Suciu.

De ce nu sunt, totuşi, un fan al echipei de fotbal Sepsi Sf. Gheorghe? Tot pentru vreo două motive: unul ar fi acela că n-au nici măcar un teren propriu, de jocul „obosit” şi oarecum speriat de înălţimea Ligii I nici nu mai vorbesc. Am văzut prea multe ca să mai am răbdare până ce le trece frica, vor juca fotbal şi vor reuşi să-şi facă un stadion. Mi-e teamă că noua şi frumoasa arenă va veni pentru o echipă Sepsi din Liga a II-a. Nu c-ar fi o nenorocire, doar că am prea puţin timp la dispoziţie pentru a plânge pe umărul fanilor tineri şi adevăraţi.

Celălalt motiv ţine chiar de aceşti fani şi de mesajul pe care îl transmit. Mesaj care pe mine şi pe mulţi alţii ca mine îi îndepărtează de echipă. Nu sunt un susţinător al lozincii „Székelyföld” atârnate pe tribuna braşoveană de fanii din Sf. Gheorghe. Şi dacă la Braşov e aşa, îmi imaginez cum va fi atmosfera pe noul stadion din Sf. Gheorghe, ce strigăte, ce lozinci şi ce mesaje pro-autonomiste vor fi promovate! Încurcăm lucrurile şi nu-i bine.

E păcat nu pentru mine, eu dacă vreau văd meciurile la televizor, dar e păcat pentru tinerii etnici români care şi-ar dori să vadă la lucru echipa din oraşul lor pe teren, nu la TV. Ca şi la meciurile de baschet ale fetelor din Sf. Gheorghe, tribunele nu vor avea decât tricolorul roşu-alb-verde, cel românesc va lipsi cu desăvârşire, chiar dacă mai mult de jumătate din echipa de fotbal Sepsi OSK este formată din etnici români, iar Liga şi Federaţia care patronează fotbalul la acest nivel sunt româneşti.

Două vorbe despre ultimul meci, cu Astra Giurgiu, de pe stadionul Tineretului din Braşov şi instalaţia de nocturnă care se defectează mult prea des la meciurile oficiale ale echipei din Sf. Gheorghe. Nu suspectez rea voinţă din partea „gazdelor” braşovene, dar n-ar fi rău ca managerii OSK să fie mai atenţi, sunt tot soiul de nebuni care urmăresc alte scopuri decât fotbalul în preajma stadioanelor noastre. Cât despre eventuala pierdere cu 3-0 a meciului cu Astra la „masa verde”, dacă ea se va produce înseamnă că va fi în spiritul regulamentului – chiar dacă se va specula şi suspecta că şefii de la Ligă şi Federaţie vor să scape prin orice mijloace de echipa de fotbal din Sf. Gheorghe. Scrisoarea deschisă adresată de vicepreşedintele Sepsi OSK Sf. Gheorghe, Kertész David, conducerii clubului giurgiuvean este una de bun simţ, doar că... bunul simţ nu prea are multe în comun cu fotbalul în general şi cu fotbalul românesc în special.

Şi încă ceva, d-le Kertész: dacă e vorba de un „război” străin principiilor fotbalului, conform cărora meciul se câştigă pe teren, atunci războiul ăsta mai poartă un nume: războiul cu instalaţia de nocturnă. Dacă cel cu principiile e greu de câştigat, v-am spus de ce, cel cu instalaţia de nocturnă braşoveană vă este mult mai la îndemână. Găsiţi un generator, puneţi un electrician unde trebuie, chestii de-astea, domestice, nu cred că-i nicio filozofie. Altfel, vă lamentaţi inutil şi mergeţi la „luptă dreaptă” însoţiţi de proverbul românesc care se potriveşte perfect situaţiei: la omul sărac, nici boii nu-i trag, îi cade pita unsă în ţărână şi... Mă rog, cred că ştiţi încheierea, nu-i locul aici...