Unii încearcă să-i izoleze, să ridice ziduri între ei şi restul lumii din oraşele patriei. Motive ar fi: vorbesc prea mult şi prea tare, nu-s civilizaţi, uită deseori să se spele, umblă prin gunoaie, fură, răspândesc frică şi boli. Despre o parte dintre romi e vorba, partea aia care nu-i face doriţi şi nici măcar acceptaţi în comunitatea „civilizată” – ghilimelele au rostul lor, sunt şi printre favorizaţii de soartă hoţi, analfabeţi, nespălaţi, violenţi. Drept pentru care, de pildă, câţiva primari tembeli din Ardeal vor să cenzureze naşterile, ori să-i bantustanizeze pe aceşti romi – în top se află edilii din Tg. Mureş şi, cred că nu greşesc, Baia Mare.

Alţii, printre care Grupul de Acţiune Locală şi Primăria Sf. Gheorghe, încearcă să-i integreze pe romii din rău famatul cartier Őrkő. În general, când cineva cere ceva, primul răspuns al edililor este „n-avem bani”. Pentru proiectul îndrăzneţ al GAL „Sepsi” şi Primăriei municipiului s-au găsit bani: fondurile europene. De acolo vor veni circa 7 milioane de euro pentru o primă fază cu următoarele obiective: grădiniţă cu program prelungit, centru comunitar integrat şi 50 de locuinţe sociale.

Nu-i deloc uşor să accesezi fonduri europene. Îţi trebuie oameni care să ştie să scrie un proiect cu asemenea destinaţie. Şi, mai ales, trebuie să vrei să faci cu adevărat proiectul ăla, în cazul de faţă unul care să uşureze viaţa unei minorităţi pe nedrept ignorate şi oropsite. Pentru că sunt fel de fel de proiecte aiurea: preşedintele CJ Maramureş vrea un referendum care să-i rezolve problema natalităţii în judeţ. Zevzecul ăsta, un pesedist pe care-l cheamă Zetea, crede că dacă dai 10.000 de lei unei familii care a produs un copil, gata, ai găsit soluţia să purceadă cuplurile la fertilizări şi naşteri pe bandă rulantă. Câtă minte îţi trebuie, oare, ca să pricepi că nu cei 10.000 de lei sunt „cheia” problemei, ci lipsa de perspectivă, de investiţii în sănătate, educaţie, infrastructură? Cu 10.000 de lei nu faci nimic decât să-i amăgeşti pe nefericiţi, pe profitori, pe săraci. De fapt, amăgeşti o naţiune plagiind cu greşeli un exemplu al unui premier din vecini, Viktor Orban.

Să revenim la „oiţele” noastre din Őrkő şi la vestea bună pe care ne-o dau GAL şi Primăria Sf. Gheorghe. Grădiniţia cu program prelungit mi se pare cea mai onestă şi deşteaptă idee; pentru că acolo este speranţa, tânăra generaţie de romi trebuie să trăiască altfel, să înveţe altfel, să crească altfel decât părinţii şi bunicii lor. Nu ştiu exact ce-i ăla „centru comunitar integrat”, dar bănuiesc că foloseşte la ceva din moment ce a fost pus pe tapet. Cât despre locuinţe, nici nu mai vorbesc, ele sunt absolut necesare comunităţii rome din Őrkő. Atenţie, însă: aici bănuiesc multe, grele şi prelungite dezbateri ale managerului de proiect şi specialiştilor din Primărie cu locuitorii cartierului. Dezbateri care vor trebui să pună în centru omul, nu mârţoaga. Mai pe înţelesul celor născuţi după Revoluţie: prin 1980, unei familii de romi din Sf. Gheorghe i s-a repartizat un apartament cu două camere la parterul unui bloc aflat undeva pe Lunca Oltului. Curând, funcţionarii Primăriei au primit reclamaţii de la locuitorii din zonă: romii dormeau afară, într-un cort ridicat în faţa blocului, iar caii fuseseră băgaţi în apartament. Chestie de priorităţi şi de obiceiuri.

Sigur, s-au schimbat multe de-atunci, dar eu tot cred că se va pune de-un scandal când va fi să se aleagă „fericiţii” locatari ai celor 50 de locuinţe sociale. Ghiciţi dvs. rostul ghilimelelor de mai sus... Una peste alta, însă, este de remarcat, de apreciat, de lăudat iniţiativa GAL şi a Primăriei municipiului în privinţa asanării cartierului Őrkő, în perspectiva integrării comunităţii rome în viaţa altfel civilizată a celor peste 60.000 de locuitori ai municipiului Sf. Gheorghe. O iniţiativă care oferă şi o soluţie pentru viitor în această spinoasă problemă a convieţuirii inter-etnice.