Din când în când, prim-gospodarul municipiului Sf. Gheorghe, onorabilul Antal Arpad, iese în decor cu declaraţii năstruşnice. Ultima se referă la „statul român opresor” şi este desprinsă parcă din retorica fanilor extremişti ai Jobbik şi Comitatelor aferente. Iată ce declară Antal în chiar momentul realegerii sale ca lider politic al maghiarilor din municipiu: „Statul român duce un război hibrid împotriva minorităţii maghiare (...) Din 1920 până în prezent statul român a urmărit distrugerea naţiunii noastre, demografic şi economic. Ne-am pierdut marile oraşe: Cluj până în 1950, Oradea până în anii ’70, Tg. Mureş până în anii ’90. Astăzi, Sepsiszentgyorgy este în Transilvania cel mai mare oraş cu majoritate maghiară. Avem o responsabilitate mare şi trebuie să trăim şi să acţionăm în consecinţă”.

Primarul nostru pare marcat de vizita „stăpânului” Viktor Orban la Timişoara cu prilejul aniversării Revoluţiei din 1989. În consecinţă, ca să fie pe placul înaltului oaspete (nu se ştie cine l-a invitat pe Viktor Orban în România, dar premierul ungar vine la noi ca acasă...), Antal Arpad simte nevoia să peroreze împotriva statului român, acuzându-l de „distrugerea naţiunii noastre, demografic şi economic”.

Sunt aici multe întrebări şi, sunt convins, puţine răspunsuri:

* Ştim, desigur, că „totul a început cu ungurii”, ei sunt la capătul tuturor lucrurilor - ne-a spus asta până şi purtătorul de cuvânt provocator al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, referindu-se la Revoluţia din decembrie. Totuşi, despre ce „naţiune” vorbeşte dl. Antal în discursul său? Minoritatea maghiară din Secuime este o naţiune? Sigur nu. Şi-atunci, să înţelegem, Antal Arpad acuză statul român de încercări de distrugere a naţiunii maghiare cu capitala la Budapesta?! Asta ar fi nu doar foarte grav, ci şi total inexact, de fapt pe dos; statul român a fost şi încă mai este contemplativ în relaţia cu războinicul şi revendicativul Viktor Orban. Dacă prin „naţiune” Antal înţelege minoritatea maghiară din Secuime, atunci se ivesc alte neclarităţi: cum a distrus statul român comunitatea maghiară din Ardeal? Oferindu-i mai multe drepturi decât comunităţii româneşti minoritare în unele zone?

* Nostalgia Imperiului este omniprezentă în discursul realesului lider al UDMR Sf. Gheorghe: „Ne-am pierdut marile oraşe...”. Mai să te-apuce plânsul, este? Ce mare ar fi fost Ungaria Imperială fără nenorocitul război pierdut şi pacea parafată la Trianon! Ar fi avut Clujul, Oradea, Tg. Mureşul, aurul dacilor şi alte vecinătăţi după care jinduieşte şi-acum. Ungariei îi lipseşte teribil Transilvania, regiune pe care o vreme s-a crezut „pe veci stăpână”. Ca să vezi cât de tragic se schimbă înţelesul exclusivist al Imnelor!

* „Avem (maghiarii din Sf. Gheorghe – n.a.) o responsabilitate mare şi trebuie să trăim şi să acţionăm în consecinţă”. Vorbele astea sunt de natură să te facă să-ţi pui tot felul de întrebări: ce înseamnă, de pildă, „să trăim şi să acţionăm în consecinţă”? Mai ales chestia cu „acţionatul” ne dă de gândit, asta apropo de nişte artificii-bombă puse cu câţiva ani în urmă de 1 Decembrie la Tg. Secuiesc de nişte indivizi care acum sunt în puşcărie, dar peste puţină vreme vor fi eliberaţi.

Nu fac procese de intenţie primarului şi preşedintelui UDMR Sf. Gheorghe. Vreau doar să-l fac atent că declaraţiile astea războinice, făcute parcă doar pentru a-şi întâmpina şeful de la Budapesta cu onoruri revanşarde, îi pot crea nedorite probleme nu numai în relaţia cu statul „opresor” român, ci şi cu cetăţenii aparţinând comunităţii româneşti  minoritare pe plan local. Ceea ce n-ar fi deloc de dorit mai ales acum, când oraşul pare să-şi fi găsit armonia nu doar în materie de urbanism.

Ca să fim bine înţeleşi, d-le Antal: statul român nu se războieşte cu minoritatea maghiară din România, oricât vă place dvs. să vă victimizaţi. Da, statul român poate fi acuzat că a guvernat prost naţiunea română, deci întreaga naţiune română, care înglobează şi cetăţenii români, şi cetăţenii de etnie maghiară, turcă, slavă, rromă şi de alte naţionalităţi. Mai pe scurt: toţi am fost la fel de oropsiţi şi prost guvernaţi, n-au existat niciun fel de diferenţe în funcţie de etnie. V-aş aminti, totuşi, un lucru pe care vă grăbiţi să-l uitaţi pentru că nu vă place: cel puţin 20 de ani din cei 30 scurşi din Decembrie 1989, UDMR-ul pe care-l reprezentaţi a fost parte a guvernărilor de toate culorile politice. Din păcate, n-aţi înţeles nicio clipă că sunteţi şi parte a soluţiei, v-aţi mulţumit să fiţi doar parte a problemei.

În concluzie, e clar că ne aşteaptă mari provocări din partea liderilor maghiari din ţară şi vecinătate în anul aniversării „blestematului” Trianon. Să sperăm că măcar guvernul liberal, dacă nu cumva şi „amicii” pesedişti din Opoziţie, vor găsi calea unui răspuns inteligent.