OPINII 15 noiembrie 2022

EDITORIAL. Se-nvârte roata guvernamentală: cine pierde, cine câştigă, cine se sperie?

de Dumitru Manolăchescu | 703 vizualizări

Ajungând înţelepţii neamului politic românesc la concluzia că-i musai să se rotească PNL şi PSD la guvernare, că fără dom’ Ciolacu premier înainte de alegerile din 2024 nu se poate, uite că se făcu şi afacerea asta şi-acum unii mai sperioşi se dau în stambă. Gen directorul Camerei de Comerţ din Arad, fost ditamai vicepremierul, fost preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Gh. Seculici. 

Seculici vrea ca partidele parlamentare din judeţ să facă „front comun pentru marile proiecte locale”, care, evident, nu sunt ale vreunui partid, ci ale cetăţenilor judeţului. Expunere corectă de la cap la coadă. Ce nu pricep eu e de ce se sperie omul, ce presimţiri îl macină pe Seculici? 

Păi el e speriat că la Arad primarii muncesc doar pentru proiecte mici, adică fiecare pentru bucăţica lui, nu se chinuie pe proiecte de anvergură la nivel judeţean. Mai pe înţelesul nostru şi dintr-o oarecare experienţă: mulţi ne-au tot promis de-a lungul timpului şi apoi, când au ajuns la Putere, au uitat. Primarii nu au nicio garanţie că proiectele lor, sau ale judeţului, vor fi susţinute financiar de noul guvern care se va instala în mai-iunie anul viitor.

E clar ca apa minerală de Vâlcele: primarilor şi şefilor din teritoriu le e frică de rotativa guvernamentală din primăvara viitoare, n-au mai experimentat o trecere asemănătoare de la unul la altul. Abia te obişnuieşti cu clanţa de la uşa unui premier sau ministru şi trebuie să înveţi cum se deschide cu fruntea uşa altuia... Nasol!

Ca să fiu sincer, nici mie nu-mi e prea limpede cum se va face schimbarea asta: îi mută cineva pe toţi miniştrii, se rotesc doar premierii? Vom afla, nu mai e mult. Până atunci, o observaţie se impune: din învârtirea roţii ăsteia guvernamentale judeţul nostru iese în avantaj. Câştigă puncte electorale UDMR, câştigă investiţii judeţul. 

Am două confirmări în această direcţie: 

1. Ministrul ungar al Construcţiilor şi Investiţiilor, Lázár János, aflat la Sf. Gheorghe, a promis că guvernul de la Budapesta va continua să sprijine comunitatea maghiară din România, angajându-se să continue programele începute în întreaga Transilvanie. „Vom contribui în continuare la susţinerea proiectelor culturale şi educaţionale, nu vom micşora cuantumul”, a declarat ministrul ungar. El a mai remarcat că apropierea de Braşov, mai exact de viitorul aeroport de la Ghimbav, dar şi parcul industrial pe care îl posedă municipiul Sf. Gheorghe, şi care se întinde pe 30 ha, reprezintă un avantaj cert. O promisiune fermă a guvernului ungar este şi construirea unui campus universitar şi a unui centru cultural şi de tineret în Sf. Gheorghe.

2. Primarul Antal Árpád a apreciat că investiţiile guvernului de la Budapesta aduc beneficii întregii comunităţi, nu doar etnicilor maghiari. Indiferent de unde vin aceste investiţii – România, Ungaria, Uniunea Europeană, Germania, SUA –, ele ar trebui să ne facă „să ne simţim norocoşi” că le avem, pentru că ele înseamnă mai multă bunăstare pentru noi toţi. „În acest moment nu aş putea spune că statul român nu investeşte la noi în zonă. UDMR este la guvernare, iar dacă facem o analiză a fondurilor care vin eu nu pot să spun că în ultimii doi ani aici au venit mai puţine fonduri decât în alte zone ale ţării. Dar trebuie să recuperăm vreo 50-60 de ani, asta e problema”, a remarcat primarul municipiului Sf. Gheorghe.

Da, se vede inclusiv din discursul primarului nostru că UDMR se află la guvernare într-o situaţie mai stabilă ca niciodată. E mai multă siguranţă pentru toţi politicienii maghiari şi, în consecinţă, pentru aproape toţi primarii de etnie maghiară din Secuime. Noi nu suntem în situaţia Aradului, care vrea „front comun” din partea tuturor partidelor parlamentare. La noi „frontul comun” se reduce la UDMR. Ceilalţi nu contează. Şi, câtă vreme UDMR se află la guvernare, treaba asta nu deranjează pe nimeni, ne-am obişnuit cu hegemonia acestui partid în teritoriile în care maghiarii sunt majoritari. 

Ce învăţăm noi din experienţele diferite ale celor două judeţe din România? Că un copil care suge de la două-trei-patru ţâţe nu suferă niciodată de foame, cu condiţia ca mămicile (sau tăticii, dacă au biberoane) să fie sănătoase şi să aibă lapte – n-am vrut să sune ca-n „Capra cu trei iezi”, dar aşa mi-a ieşit... 

Cu siguranţă, investiţiile astea din toate părţile n-ar trebui să ne supere, nici să ne facă mai suspicioşi decât suntem în mod obişnuit. Aşteptăm cu nerăbdare momentul în care premierul Viktor Orbán se va lepăda de Satana Putin şi de hărţile revizioniste ale unor politicieni ungari nostalgici, ca să putem şi noi să ne bucurăm cu toată gura de laptele şi mierea care se revarsă din abundenţă către copiii flămânzi, indiferent de etnie, ai HarCovului. 

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.