Specialiştii în arta supravieţuirii dintr-un război nuclear sunt de acord că „pacea rusească” invocată în titlu înseamnă, de fapt, o „iarnă siberiană” cumplită. O ultimă zbatere a omenirii, aflată acum la discreţia unui preşedinte psihopat posesor de ţară mare şi prea multe focoase nucleare. O iarnă siberiană luminată de lumânări ortodoxe aprinse de preoţi cu bărbi lungi, rasputiene, promotori ai „rasei supreme ruse” pe modelul „rasei ariene pure” dorite de Hitler cu 80 de ani în urmă. Cu lumânările şi bărbile pravoslavnice vor scrie pe cerul siberian o lozincă inspirată de învăţătura marxist-leninistă: „Putinişti din toate ţările, uniţi-vă!”.

Nu trebuie să fii filozof, cărturar, academician ca să-ţi dai seama că preşedintele-dictator Putin nu mai este capabil să discearnă între bine şi rău.  Ascunşi în spatele unui zid informaţional prin care nu pătrunde nicio ştire corectă,  ruşii capturaţi de frică şi ignoranţă îşi găsesc scuze când motivează crimele conducătorului iubit: nu el a pornit războiul în Ucraina, occidentalii şi radicalii bombardează şi omoară civili, armata noastră este acolo ca să-i apere pe ucraineni şi pe ruşi... Fantasmagorii penibile, posibile într-o Rusie ocupată de minciuni la cel mai înalt nivel. S-a găsit unu’ care să afirme cu un cinism degradant: „Armata rusă bombardează foarte delicat”...

Mai rău, mult mai rău e când la tine în ţară auzi sau citeşti ce spun lideri marcanţi ai unui partid politic stingher, derutat, pus la colţ, dar extremist-ofensiv cât cuprinde: „Viitorul naţiunilor creştine şi al statelor suverane depinde de cine va câştiga războiul din Ucraina, Putin sau globaliştii”. Globalismul e rău, Putin e bun... Globalism înseamnă UE, SUA, NATO. Putin e creştinul suveran care trebuie pupat din toate poziţiile. Revoltător, dar uite că se poate gândi şi-aşa după ce vezi ce se întâmplă în Ucraina!

Zilele trecute, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a găsit nişte vorbe bune şi pentru noi: „România ştie ce e demnitatea şi va fi cu noi în momentul crucial”. Aşa o fi?!

Poate că da, dacă asculţi tiradele preşedintelui şi premierului României, eventual şi ale unor lideri politici pro-UE şi pro-NATO. Aşa ar spune, conform sondajelor de opinie, şi cam 60% dintre români. Câtă vreme Rusia nu ne ameninţă direct, e loc destul să fim viteji şi demni, sprijinind o ţară agresată şi un popor pe care ruşii vor să-l extermine. Dar dacă se schimbă situaţia, dacă vom fi luaţi în cătarea rachetelor ruseşti, cât curaj, câtă demnitate ne vor mai rămâne?!

Bun, am promis că nu voi pune întrebarea asta, pentru că naşte răspunsuri care te bagă-n depresie. Deci uitaţi-o, nu o băgaţi în seamă, de la Herodot încoace ştim calităţile strămoşilor din care ne tragem: cei mai cinstiţi, viteji, drepţi şi mândri dintre traci... Unii cercetători nu confirmă zicerea asta, dar ce mai contează, important e că aşa înflorită o ştim cu toţii, aşa ne-o arată istoria. De ce, la o adică, am fi altfel după 2000 de ani?! 

Nu am cum să nu-l pomenesc pe purtătorul de vorbe grele de la Kremlin, unul Peskov. Faţă palidă ăsta a reuşit să pronunţe şi o propoziţie corectă, adevărată, poate singura de până acum: lumea nu se termină la SUA şi Uniunea Europeană.

Traduc eu puţin, ca să nu vă duceţi la dicţionarul Putin-Peskov: geaba puneţi voi embargouri, restricţii, amenzi etc. pe capul ruşilor. Lumea va începe să moară de foame prin Africa, India şi alte părţi ale omenirii care depind de exporturile de cereale, alimente, plante tehnice şi altele asemenea din Rusia şi Ucraina. Şi-atunci presiunea pe America şi UE va fi uriaşă, iar Rusia nu va ceda, va rezista economic ajutată de China în timp ce va bombarda fără încetare toată Ucraina.

Aşa este, se simte deja îngrijorarea Africii şi Indiei. Şi mai puţină mâncare acolo înseamnă alt exod al multor milioane de oameni flămânzi spre UE şi SUA. După câteva milioane de ucraineni răspândiţi prin ţările UE, care probabil nu se vor mai întoarce, de pildă, în Donbasul ocupat, alte multe milioane de africani sau indieni s-ar putea adăuga haosului care începe să cuprindă deja ţările Europei. Se vor ivi, cu siguranţă, probleme economice, sociale, financiare, care vor răbufni în manifestări ale naţionaliştilor şi extremiştilor de toate culorile: ce treabă avem noi cu africanii şi indienii? Să se descurce, să moară de foame, să mănânce cozonac dacă n-au pâine...

Aceasta este „pacea rusească”: o faţă a războiului pornit de Putin pe care nu prea ne înghesuim să ne-o imaginăm. Una care afectează omenirea pe termen lung şi foarte lung. Este doar unul din motivele pentru care dictatorul de la Kremlin ar merita să fie judecat şi condamnat; e din ce în ce mai clar că Putin a mizat pe aceste reacţii, pe şantajul, înfometarea şi haosul economic provocate de invazia în Ucraina, căreia foarte puţini analişti militari îi găsesc o logică.