E celebră povestea cu rabinul, obligatoriu înţelept, care dă dreptate tuturor: şi tu ai dreptate, nici tu nu greşeşti. Miercuri Curtea Constituţională s-a transformat în „rabin”. În conflictul juridic reclamat de neconflictuala Veorica Dăncilă, CC a  decis că şi Guvernul are dreptate, şi preşedintele are dreptate. Înţelepciune curată, oameni cumsecade judecătorii.

Adică preşedintele trebuie să accepte interimarii propuşi de Dăncilă, iar Dăncilă trebuie să vină în Parlament să ceară votul de încredere al aleşilor. Bă, e clar? Motivarea sentinţei mai târziu, dar treziţi-vă şi treceţi la treabă!

Ascultători, cei doi şefi supremi ai naţiei trecură la treabă. Veorica plecă în State, Klaus se duse la ONU. Tot în State. Cu premierul pleacă o serie de maimuţoi politici care e posibil să nu fie lăsaţi să treacă graniţa. Ce să caute Fifor, frate, ce să caute Orlando într-o delegaţie oficială serioasă? Mă rog, când te duci peste ditamai Oceanul ca să te întâlneşti cu nişte iluzorii oameni de afaceri, ori să cumperi un loc într-o poză lângă vicepreşedintele american, se poate, altfel ar fi ceva mai complicat pentru d-na din Videle. Cu Iohannis e mai simplu, el chiar are treabă la ONU, chiar e oficial, altfel n-ar renunţa la Sibiul natal.

Problema e cine ce mai face în ţară? Opoziţia stă şi aşteaptă vremuri mai bune, iar Puterea nu se predă unor umbre. N-avem guvern şi nici nu vom avea prea curând. Se simte rău naţiunea din cauza asta? Aiurea în tramvai, românul e mulţumit cu micile victorii, cu micile creşteri de venituri, n-are treabă cu politica decât pe marginea şanţului, ori la umbra nucului din ogradă, la o bere cu vecinii. Îi vede la tv. pe apărătorii naţiei, pe cei 24 de magnifici prezidenţiabili care vor salva lumea românească peste două luni şi doarme liniştit, politicienii veghează. Plânge românul pe umărul lui Cumpănaşu, înjură cu Ivan 24... Distracţie în toată regula, cum să i-o iei?! Alegeri anticipate? Să fim serioşi, aşa ceva nu există în Românica.

În aceste condiţii, cine să aplice motivarea „rabinilor” de la CCR? Las’ că nu ştim nici când va fi ea publicată, motivarea adică, dar ce mai contează? România se grăbeşte încet, mămăliga nu explodează, capul plecat sabia nu-l taie... Câte proverbe înţelepte mai vreţi?! Cu ele ne-am născut, cu ele am trăit, cu ele vom merge dincolo. Principii, performanţă, excelenţă? Vorbe.

Dăncilă va merge în Parlament când va dori ea. Iohannis va semna numirea noilor miniştri când va dori el. Ei se vor întoarce mai puternici de la cumpărături din America, unde şi-au îndesat în buzunare bunăvoinţa mai-marilor lumii. Între timp România nu se va însănătoşi, ci va rămâne o ţară a nimănui. Între timp moare regizorul Alexandru Darie, cumintele şi corectul Ducu Darie, cel care nu s-a băgat în faţă, peste rând, pentru un transplant de ficat. Dar pe cine mai emoţionează moartea timpurie a unui artist din „ţara nimănui”?!  

Dumitru Manolăchescu