Mâine e congresul PNL. În ton cu vremea şi vremurile. Adică haotic, distant, rece, nesigur precum curenţii din Pacific care nu mai au forţa de altădată. Altfel, desigur, eveniment major, pentru că s-au întâmplat multe la liberali şi în coaliţia de guvernare dominată de liberali. E normal, nu ne doream o unanimitate ca pe vremea când băteam din palme la comandă. Dar parcă nici la o ceartă perpetuă nu ne place să asistăm neputincioşi. Să vedem cum stau lucrurile în acest moment la liberali:

1. Soluţia liberală pentru România nu este cu Florin Cîţu premier sau preşedinte – nici de PNL, nici de ţară la nişte viitoare alegeri. Omul şi-a pierdut masiv respectul şi credibilitatea şi e pe cale să-şi piardă şi partidul. Ce se poate întâmpla la Congres? Ca unul pe care 30 de ani de domnie social-democrată, pe faţă sau ascunsă, l-au făcut să nu dea doi bani pe vreo guvernare PSD-AUR (singura care, spun sondajele, ar putea obţine o majoritate dacă mâine ar fi alegeri), nu am decât varianta refacerii coaliţiei de dreapta care a guvernat până acum: PNL-USR-PLUS-UDMR. O guvernare deloc catastrofală, dar care şi-a săpat singură groapa în care se află acum prin scandaluri mizerabile, de oameni politici proşti făcuţi grămadă. Iar aici intră toţi, inclusiv maghiarii de la UDMR, care au întreţinut, savant, focul.

2. Singura soluţie pare a fi cu Ludovic Orban preşedinte PNL. Aici iar se despart nişte lucruri: cu el preşedinte-premier, sau doar preşedinte? Ideală pentru toţi ar fi să nu fie şi premier, pentru că a intrat în conflict deschis (neinspirat, dar asta-i altă poveste) cu preşedintele Iohannis, care, se ştie, este un ranchiunos. Liberalii au câţiva (nu mulţi) lideri care ar putea fi premieri. Ilie Bolojan este unul dintre ei, dar s-ar putea găsi chiar în actualul guvern un viitor premier.

3. De ce Ludovic Orban? Pentru că este singurul care îi poate aduna din nou la un loc pe oamenii lui Dan Barna, Dacian Cioloş şi liberali. Cîţu s-a compromis în alianţă vitriolând propria lui echipă de miniştri, ceea ce un om politic nu neapărat deştept, ci doar isteţ, nu face niciodată (n-a învăţat nimic din „lecţia” PSD, ceea ce spune multe despre el ca om politic). Orban poate alcătui o guvernare cât de cât eficientă, care să facă faţă uriaşelor provocări economice, financiare, de sănătate din toamna-iarna acestui an. Nu-i agreez în mod special pe niciunul dintre cei doi „preopinenţi” liberali, nu-mi oferă niciunul speranţe după circul pe care şi l-au asumat iresponsabil, dar răul cel mai mic pentru români este, acum, Ludovic Orban.

Rămâne să-l redescoperim pe Klaus Iohannis. Preşedintele a jucat o carte cu care nu va câştiga nici dacă actualul premier, copilul lui de suflet liberal, va fi ales preşedinte al PNL. Nu va câştiga nici el, dar nici noi, iar asta e dureros şi îngrijorător. Orgoliul şi infatuarea preşedintelui Iohannis adâncesc criza. Pentru că, să presupunem, iese Cîţu preşedinte liberal şi rămâne premier. Ce guvernare o mai fi şi asta?! Cu cine vor face Iohannis-Cîţu o majoritate respectată şi respectabilă!? Dacă nu iese Cîţu, se alege Orban şi m-aş mira să nu vrea să fie premier şi viitor preşedinte fără nicio şansă. Moment în care jocul Puterii se destramă din nou: Orban-Iohannis, adversari pe faţă, vor conduce o Românie în plină criză Covid şi câte altele mai vor apărea de pe la chinezi (falimentul Evergrand), americani (situaţia lui Biden nu-i deloc roză), sau de la europenii obligaţi să facă ceva cu migranţii din Orient.

După cum vedeţi, situaţia politică pare să fie la noi o fundătură. Dar vom trece cumva şi peste Congresul PNL, şi peste cel al USR-PLUS, de sâmbăta cealaltă, că nici acolo nu-i deloc pace sub măslinii plantaţi de cuplul Barna-Cioloş, vom mai pune o haină-pătură pe noi la iarnă, când frigul în case va fi greu de dat afară din cauza preţurilor nesimţite de la gaze şi electricitate. Cu asta luptăm, unii dintre noi, de vreo 30, ca să nu zic 70 de ani, aşa că ne-am obişnuit, a intrat în reflexul nostru de oameni supuşi toanelor vremii şi vremurilor. Doar sănătoşi şi liberi de Covid 19 să fim!

Foto arhivă