Suntem în stare să simulăm absolut orice, simulăm până şi simularea. De la elevi până la profesori simulăm examene, competiţii, competenţe. Simulăm că suntem deştepţi şi pregătiţi, când de fapt suntem proşti făcuţi grămadă şi total nepregătiţi pentru veacul în care ne zbatem. Cel mai tare simulează politicienii – cei mai ticăloşi, cei mai proşti şi, prin urmare, cei mai detestaţi dintre pământeni. Nu simulează chiar toţi, nu-s chiar toţi cei mai proşti, ticăloşi şi detestaţi,  dar mi-e teamă că în 30 de ani de cumetrie politică lansată de Ion Iliescu ticăloşia, prostia şi simularea s-au infiltrat în genele clasei politice. Altfel spus, ne putem aştepta la orice.

Simulăm, mimăm, interpretăm cu talent actoricesc democraţia şi independenţa Justiţiei de-ţi vine să-ţi iei câmpii. N-are nimeni nimic cu Justiţia, procurorii şi judecătorii sunt liberi ca păsările cerului, dar trebuie să răspundă şi ei, nu-i aşa, în faţa cuiva. Şi-atunci le scoţi în cale o secţie specială pentru anchetarea magistraţilor. În fruntea căreia aşezi o persoană fidelă ministrului Justiţiei şi partidului în care activează cu succes tatăl numitei. Păi cum altfel?!

Că veni vorba de alegeri şi cheltuirea uriaşelor sume pe care şi le-au votat partidele, e bine să ştiţi că la Autoritatea Electorală Permanentă există un nou preşedinte: o persoană apropiată PSDragnea. Care, ce credeţi c-a făcut în prima lui zi de lucru? Aţi ghicit, l-a dat afară din funcţie pe directorul care îndrăznise să pornească o cercetare asupra modului în care a cheltuit PSD, în folos propriu, vreo 100 de milioane de euro din banii noştri. L-a dat afară şi-a oprit ancheta. Păi cum altfel?!

Da, a oprit-o, dar numai pentru a aştepta o punere de acord cu Curtea de Conturi, care şi ea face o anchetă asupra cheltuirii banului public de către partide. Dar, minune, să vezi şi să nu crezi, şeful Curţii de Conturi tot de PSDragnea ţine, e pus acolo de însuşi Livius Întâiul Patriot al ţării. Pe merit, păi cum altfel?! Prin urmare, şeful prieten cu Dragnea va face ancheta asta la Paştele cailor verzi pe pereţi.

Caracatiţa funcţionează, Mafia politică e pe noi, peste noi, în noi, în tot ce mişcă. Atunci când ne vom da seama de pericol, va fi probabil prea târziu. Pe unii dintre noi nu-i interesează corupţia instalată de Puterea pesedistă peste tot, corupţia care chiar ucide, atacând nişte protocoale „ilegale” cu SRI şi discreditând, astfel, ideea de luptă anticorupţie. Alţii se mulţumesc cu filozofări ieftine – cazul unei doamne din PLUS, partidul d-lui Cioloş, care filozofează inutil pe teme de proprietate, atrăgându-şi antipatii şi expunând inutil partidul unui ridicol de care se putea lipsi. Dar e şi cazul multor gazetari care îşi bagă „băţul” prin gard pentru întărâtarea „câinilor de pază” ai democraţiei... „Ce să caute, domnule, Barna lângă Cioloş? Nu ţin la noi alianţele, uite c-a şi demisionat Prună de la PLUS...”.

Da, d-na Bogdan, filozoafa de la PLUS, a vorbit aiurea, prin decembrie, la o reuniune selectă a arhitecţilor, fără să-şi dea seama că vorbele ei vor putea fi folosite în campania electorală împotriva partidului din care face parte. Da, e cazul ca Dacian Cioloş să-şi disciplineze ideologii şi purtătorii de imagine, oamenii politici nu-şi mai aparţin nici în dormitor, asta e! Dar, Doamne iartă-mă!, să dai cu pietre într-un partid abia născut pentru că un membru al lui a vorbit aiurea în tramvai şi-a fost apoi răstălmăcit în duşmănie, mi se pare mult prea mult. Nu-i puneţi la zid pentru nişte vorbe aiurea pe singurii care oferă o alternativă reală la „monstrul” politic născut din somnul raţiunii noastre! Aveţi răbdare să vedeţi ce fac, ce oameni au, cu ce program vor veni tinerii din USR-PLUS! Altfel, ne vom ocupa în continuare de simulări, mimând democraţia, orgasmul, libertatea de expresie şi tot felul de alte libertăţi esenţiale. De pildă, libertatea de a nu fi linşat public pentru că ai spus o prostie.

Şi pentru că tot suntem la USR-PLUS şi Dacian Cioloş, să zâmbim puţin cu o replică genială a lui Cioloş, la care am fost martor ocular. Joia trecută, în plin centrul municipiului Sf. Gheorghe, Dacian şi echipa lui de campanie strângeau semnături pentru alegerile europarlamentare – băieţii ăştia sunt obligaţi să strângă mereu semnături, alt semn despre cum mimăm noi democraţia doar pentru „dulăi”... Se mai oprea câte unul, mai stăteau de vorbă, se strângeau mâini, lucruri obişnuite – Dacian Cioloş şi Dan Barna sunt singurii şefi de partide care nu ignoră Sf. Gheorghe, aşa cum fac toţi ceilalţi „mari” politicieni care nu mai pot de dragul românilor şi maghiarilor din Secuime. Apare un tip, dă mâna cu Cioloş, omul are chef de vorbă, aşa că urmează un dialog scurt şi emblematic: „Eu sunt secui, dvs. ce promiteţi secuilor?”. „Păi ce le trebuie secuilor?” – întreabă Cioloş. „Autonomie, ce altceva să le trebuiască?”, zice secuiul. „Şi ce să faceţi cu ea?”.

Culmea simulării ar fi ca la alegerile europarlamentare de pe 26 mai să simulăm votul, să simulăm orgasmul electoral, să mimăm un exerciţiu democratic pe care partidele de la Putere se vor strădui să-l acopere de fum şi ceaţă densă, să n-aibă românul chef să meargă la urne. E o tactică pe care urmaşii lui Iliescu au mai folosit-o, doar că între timp s-au mai deşteptat şi românii. Poate că a venit vremea să înţelegem că adevărata Putere e în votul nostru. Pentru că e o manipulare ordinară ideea că „toţi sunt o apă şi-un pământ”. NU sunt, întotdeauna există unii care pot face diferenţa între bine şi rău.