Nu voi aştepta niciun vot pentru moţiunea de cenzură moartă înainte de a fi născută de PSD. N-are sens, nu cred în ea nici măcar liderii din ce în ce mai micului partid social democrat. E foarte posibil să nu întrunească cvorumul necesar, adică 233 de parlamentari, aşa încât... la ce bun să tratăm serios o reclamă neinspirată şi necredibilă la produsul „de lux” îndoielnic Marcel Ciolacu?!

E mult mai util să vedem ce-i pe-aici, pe la noi, prin provincia plictisită Covasna. Mă uit pe listele definitive ale partidelor care îşi doresc o participare efectivă la treburile obştii municipale. Cum-necum, partidele româneşti şi-au făcut plinul pe liste. Despre valori şi valoare, despre competenţe, patrioţi şi patriotism să nu vorbim, că ne-apucă durerea de cap. Partidele noastre au distrus încrederea oamenilor în politică, deci şi în valorile pe care o formaţiune politică le reprezintă şi le promovează. Aşa că voi repeta vorba românească potrivită la situaţia de faţă: greu la deal cu boii mici.

Pe listele unor partide apar familii întregi, asta poate însemna ori că fără acele familii nu se poate din varii motive, ori că n-ai alţi candidaţi valabili dispuşi să înghită tot felul de mizerii odată cu mărunţişul din politică. Nasol în ambele cazuri, argument puternic pentru ceea ce spuneam înainte: partidele politice, în frunte cu PSD, au îndepărtat românii de politică, i-au scârbit şi i-au făcut să renunţe să participe la viaţa cetăţii. Cred că această realitate exprimă cel mai clar degringolada care s-a instaurat în societatea românească la 30 de ani de la Revoluţie.

Singurul partid (mă rog, încă alianţă) care face excepţie de la regula „umplem listele, nu contează cu cine, important e să arăţi că ai candidaţi” pare a fi USR-PLUS. Pe lista de la Consiliul local Sf. Gheorghe, Alianţa n-are decât 5 (cinci) candidaţi! Interesant, pentru că spune ceva despre faptul că nu acceptă traseişti şi nu vor să-şi umple cu „no name” lista. Dar va fi extrem de dificil pentru această alianţă să strângă procentele necesare trecerii pragului electoral, 7% adică, pentru a putea conta, eventual, în viitorul Consiliu municipal.

 Nici PSD nu pare să fi găsit-vrut o listă completă. Pe lista lor la Municipiu sunt 15 oameni. Nu ştiu cum se explică „modestia” pesedistă, nemaintâlnită până acum – dacă partidele noastre ar fi cotate la pariuri, oare câţi români ar mai paria pe partidul unor Ciolacu, Olguţa sau Firea?! Şi la ce cote? E de înţeles „bătălia” de la liberali, PNL va guverna după alegerile parlamentare şi stă bine şi în sondajele pentru locale, dar ce să cauţi după locul 10 la ALDE, Pro România sau PMP?!

De fapt, n-ar trebui să fie nicio filozofie, socoteala-i simplă: de ce să ai 22, 25 sau 27 de candidaţi pe o listă în care contează în cel mai bun caz primele două locuri?! Doar pentru a-ţi arăta forţa, adeziunea, credinţa şi unitatea de nezdruncinat în jurul tovarăşilor Tăriceanu, Ponta sau Băsescu?... La UDMR e altă poveste, acolo şansele sunt mult mai mari, listele lor trebuie să fie mult mai bine gândite. Cu siguranţă au şi fost. În ce fel, însă, vom vedea după „locale”.

La alegerile parlamentare din iarnă veţi găsi, cu siguranţă, aceiaşi oameni. Nu vă faceţi iluzii, nu există nicio rezervă de cadre la niciun partid, mare sau mic. N-are niciun partid jucătorul providenţial care să-l înlocuiască pe titularul de drept. Nu există la niciun partid un Messi care să salveze echipa intrând pe teren în ultimul sfert de oră. Cu excepţia UDMR (las’ că şi-acolo e criză de valori, dar se vede mai puţin pentru că nu prea îi ştim pe politicienii maghiari de pe la noi), toate partidele mizează pe aceiaşi oameni. Şi la „parlamentare” şansele pentru partidele româneşti din Covasna sunt extrem de mici, acolo contează mult să ai noroc la redistribuire, la algoritm. Este relevant cazul PMP de-acum 4 ani, care s-a trezit din nimic cu doi parlamentari.

Revenind la „Poţiunea de cianură”, cum sugera Orban să i se spună moţiunii pesediste, e puţin probabil să se voteze şi, mai ales, să treacă. Ceea ce va aduce o gură de oxigen unei ţări obosite şi de Covid, şi de neputinţa guvernanţilor, şi de prostia/ticăloşia partidelor de Opoziţie. Dacă, totuşi, moţiunea va trece, asta nu va însemna nimic bun – nici măcar pentru PSD, care continuă să scadă în opţiunile alegătorilor, ajungând la 20%, conform ultimului sondaj IMAS.