Ce-a fost America pentru lumea asta a noastră n-are sens să vă spun eu, că ştiţi. Important este ce vedem că se-ntâmplă acum, când îşi aleg preşedintele dintre doi inadecvaţi: un bătrânel care uită cum îi cheamă pe nepoţi şi-un egoist narcisist xenofob care-şi numără în palmă, pe ascuns, 20 de dolari pe care-i donează unei biserici. Nu mai e nicio glorie să fii american, Obama a fost ultimul preşedinte onorabil al măreţelor State.

Ba încep să fiu chiar mândru că-s român când e să compar doi preşedinţi cu origini germane: Donald şi Klaus. Diferenţă, frate, nu poţi să n-o vezi, specialiştii au observat nuanţe esenţiale, cum ar fi un Klaus neamţ- român mai bun vorbitor de engleză decât Donaldul neamţ-american. Ce să mai zic de vârstă, de ţinută, de comportament, de limbaj elegant, de cultură generală... La prima-donne  nu mă bag, d-na Carmen o depăşeşte pe Melania doar la scurtimea fustei, absenţă şi modestie.

Au început să se adune prin pieţe şi în faţa Casei Albe susţinătorii fanatici coronasceptici, fanii lui Trump, băieţi solizi, neduşi la multă şcoală, cu idei fixe despre supremaţia rasei albe şi alte mizerii xenofobe. Dar „petrecerea” e la început. Urmează... lecţia învăţată de Trump de la Ion Iliescu din anii 90: chemarea minerilor în apărarea democraţiei.  Donald şi-a clamat victoria în alegeri înainte să se-ntâmple fenomenul, în Pennsilvania mai erau de numărat sute de mii de voturi prin corespondenţă. Şi nu doar c-a zis „am câştigat” – ştim faza, a fost şi la noi unul care îşi trece în CV o preşedinţie de-o noapte –, dar i-a şi acuzat pe democraţi de furt. Bazat pe ce? Pe nimic, nu fură nimeni voturile, nu se-ntâmplă asta în „măreaţa Americă” moştenită de Trump. Dar, nu-i aşa, nu contează dacă pierzi sau câştigi nişte alegeri, important e să-i acuzi pe adversarii politici de furt, să fracturezi societatea, să-i motivezi pe alegători să iasă în stradă să-şi dea cu pancartele-n cap.

Nu mi-a plăcut Trump, nu mi-a plăcut nici Biden. Mi-e oarecum egal cine câştigă, adică. Doar că Trump a arătat ce furtuni poate declanşa în lumea noastră prin hotărâri pripite şi analfabete politic. Cu siguranţă, cândva, în America nişte căutători de furtuni perfecte vor schimba regulile şi vor boteza un uragan major „Donald”, pentru că şi bărbaţii pot produce distrugeri memorabile. Alt motiv să-l ţii minte pe Trump în rândul „vrednicilor” nu cred să aibă americanii, indiferent de ce şi de câte ori l-au votat.  

Am înţeles un lucru: în materie de alegeri-candidaţi la preşedinţie n-avem prea multe de învăţat de la „măreaţa Americă”. Iar când vine vorba de furăciuni electorale, chiar le putem da lecţii, avem câţiva specialişti în materie. Parcă văd cum se blochează Donald în biroul oval şi nu mai iese de-acolo decât în cămaşă de forţă dacă, până la urmă, va câştiga Biden. Am văzut şi pe la Primăria Bucureşti scene de-astea, n-ai cum să nu te-ntrebi: cine de la cine învaţă?!

Una peste alta, ieri pe la prânz Biden încă îşi mai juca o carte prin Michigan şi Pennsilvania. Om vedea ce va fi, dar alegerile astea americane mi-au lăsat un gust amar spre fiere curată. Cum dracu să te faci de râs în halul ăsta în faţa unei lumi întregi?! Nu c-ar fi important pentru români să câştige Trump sau Biden, ne e cam totuna, Deveselu rămâne la locul lui, trupele americane îşi întăresc prezenţa la Marea Neagră ca să apere Estul de ruşi... Dar ne-am obişnuit să vedem în America esenţa bunelor purtări democratice, iar proastele obiceiuri aduse de Trump nu ne încurajează deloc.

Înclin să dau un pronostic: alegerile americane 2020 vor fi câştigate de numitul Donald Trump. Cu scandal, cu urmări nasoale şi fără onoare.