Mi-e greaţă de nu mai pot când îi aud pe tâmpiţii care nu se pot despărţi de politică nici pe patul de moarte cerând avantaje iluzorii şi drepturi imaginare în plină criză Covid. Veşnicii oportunişti gen Ciolacu către liberali: „Dacă nu terminaţi cu măsurile astea pompieristice, băgăm moţiune de cenzură. Vrem guvern de uniune naţională!“. Ţara arde şi el se gândeşte să pună de-o moţiune de cenzură!

Cum să-i spui băiatului ăsta, care chiar crede că e şef de mare partid, că e pe lângă subiect? Că înoată într-o mlaştină de orgoliu politic pe care naţiunea nu-l mai suportă? Ciolacule, măsurile pompieristice sunt dictate de „focul Covid“, în faţa căruia guvernările voastre pesediste i-au lăsat pe urmaşii politici descoperiţi. Nimic în buget, nimic la „urgenţe“, nimeni şi nimic în spitale. Nimic peste tot, aţi dat tot, aţi cheltuit tot fără să vă gândiţi o clipă măcar la ziua de mâine, la ce vor face ăia care vor veni după voi – v-aţi crezut, ca de obicei, eterni, n-aţi bănuit că va veni curând un Covid care să scurme rahatul puturos acoperit de voi cu frunze moarte, să nu se vadă.

Ce-aţi fi vrut să facă liberalii, Ciolacule? Au făcut ce-a fost mai rău într-o primă fază, că nu-s mult mai deştepţi nici ei, au tras de timp, au lungit-o ca să le iasă de nişte alegeri anticipate. Pentru asta vor plăti cu nişte procente deloc mici. Dar şi-au revenit repede şi-au împins la deal căruţa aia goală pe care le-aţi lăsat-o voi moştenire: nepotism şi clientelism politic în toate instituţiile statului, un aparat bugetar uriaş şi pe jumătate inutil, legi populiste pe care ar trebui să le pună în aplicare în condiţii imposibile. Ce le cereţi voi acum e să arunce cu bani în populaţie aşa cum aţi făcut voi, urmările le vedem cu toţii. Vreţi guvern de uniune naţională? Păi acu’ vreo două luni nu voiaţi în nicun guvern, ai pronunţat următoarele cuvinte în faţa ziariştilor: „Nu vrem la guvernare, n-am vrut niciodată“.

Nu-mi dau seama cine poate să vă mai ia în serios, să mai creadă inepţiile pe care le debitaţi cu vremelnică sfială. Aţi învăţat politica struţului tăcut: staţi cu capul în nisip şi aşteptaţi să treacă pericolul, pandemia adică, să-şi frângă gâtul liberalii şi să veniţi voi în chip de îngeri salvatori ai naţiei. Sunteţi chiar proşti dacă credeţi că românii vor mai înghiţi găluşca asta otrăvită!

De partea cealaltă, la guvern adică, ce să zic, fac şi liberalii ce pot. Şi nu pot prea multe. Schimbă, pe ici - pe colo, nişte şefuţi, dau nişte bani amărâţilor cu rate, cu credite, cu afaceri falimentate de virus. Dar sunt descoperiţi, n-au bază, n-au temelie, n-au nici oameni ca lumea peste tot. Politic sunt şi la această oră minoritari, ceea ce le creează o mare problemă. Oastea de strânsură din jurul „corifeilor” pesedişti poate face ce vrea în Parlament. Cu ce preţ? Vă spun eu: timp pierdut, bani aruncaţi pentru voturile pe care le vrea PSD înapoi. Şi asta în plină criză, nici nu vreau să mă gândesc ce va fi la prima „pauză” pe care o va lua Covidul.

Nu e bine, nu se arată nicio speranţă la orizontul politicii noastre dâmboviţene. Liberalii ar trebui să scape de nişte miniştri incompetenţi sau ineficienţi, ar trebui să schimbe „garda pesedistă” de la eşaloanele 2-3 din administraţia publică centrală şi locală, ar trebui să renunţe la nepoţi, copii şi clienţi politici liberali în înalte funcţii publice. Ar trebui, adică, să nu repete greşelile pe care le-au făcut pesediştii şi pe care le acuză ei acum. Le e greu, însă, PNL nu e departe de PSD ca structură şi gândire politică. Comunică mai bine, au câţiva oameni de excepţie, se agită, n-au somn, de furat nu cred că mai fură pentru că nu e momentul... Dar nu văd, încă, semnul ăla distinctiv, ăla care să-i separe definitiv de „pleava“ politică pesedistă, care să ne facă să uităm populismul iresponsabil al celorlalte guverne.

Poate că mai e timp, poate că n-avem noi toate datele, dar un lucru devine clar: dacă guvernul Orban nu va folosi criza Covid pentru a construi o nouă realitate economică şi administrativă, înseamnă că degeaba a guvernat. Paradoxal, această criză poate separa apele nu doar în politică, ci şi în administraţie, finanţe, economie. România trebuie regândită, reconstruită, practic renăscută. Tot ce pot eu să sper e că Orban şi-ai lui vor avea curajul să rupă pisica, să facă ce e bine pentru ţară, nu ce e bine pentru partid sau pentru o gaşcă.

O aud la televizor pe madam Anisie vorbind cu un glas strident de-mi crapă timpanul despre „liantul dintre şcoală şi elevi“. Vorbe goale, spuse prost, fără har, fără sentiment. Nu de asemenea oameni are nevoie PNL în linia întâi, pe lângă ea Veorica părea o sirenă... Doamna asta ţipă pentru că nu ştie să facă altceva. Mă întreb dacă o fi conştientă că nu ea va rezolva marile probleme ale învăţământului românesc. De ce-or fi pus-o, atunci, acolo liberalii? Mă rog, ar fi nişte răspunsuri, nici Florin Câţu nu trebuia să fie propus premier... Dar ce nu face partidul când crede că electoratul înghite tot ce-i livrezi!?