„Vaccinarea este un succes în România”. Asta se aude şi se citeşte pe buzele tuturor guvernanţilor. Doar parţial adevărat, însă. Ultimele zile au fost, într-adevăr, un festival de vaccinări: fără programare, doar cu buletinul, cu artişti aduşi să cânte sau să distreze lumea. Poate trebuia mai demult făcut ceva de genul ăsta, acum se înţelege mai bine şi „frâna” pusă de Vlad Voiculescu. Cu sau fără intenţie, nici nu mai contează, luptele fostului ministru al Sănătăţii au fost nu atât cu Covidul, cât cu liberalii. Gândire contraproductivă, falimentară pentru VV inclusiv la nivel personal.

Dar ritmul zilelor din urmă nu adună 5 milioane de români vaccinaţi măcar cu o doză la 1 iunie. Premierul ne asigură că toţi membrii Guvernului vor fi luna aceasta pe teren, prin ţară, ca să impulsioneze acţiunea, să-i ofere credibilitate. Poate că vor fi, dar nici măcar fanii partidelor din coaliţia guvernamentală nu garantează că nişte miniştri cvasinecunoscuţi publicului larg vor putea scoate oamenii din case către centrele de vaccinare. Dacă i-ar fi capacitat pe Bitman, Şoşoacă şi Budeanu, plus lălăitorii de la Antena 3 şi România TV, atunci da, alta ar fi fost situaţia, s-ar fi dus lumea ca la urs să vadă minunea...

Se pierde mult timp şi nu se comunică suficient la sate. Primarii Opoziţiei, în mod deosebit, nu par a fi interesaţi de fenomen, la ei cuvântul de ordine este altul. Un succes al vaccinării Cîţu le ia pâinea de la gură lui Ciolacu şi Simion, îi lipseşte de „obiectul muncii”. Cu 5 milioane de vaccinaţi în luna iunie şi cu PNRR acceptat la Bruxelles, Guvernul poate dormi liniştit până la toamnă. Aşa încât participarea primarilor unor partide la acţiunea Guvernului este neconvingătoare şi doar de formă. O formă fără fond, cum zicea un înaintaş paşoptist.

Şi-ar mai fi ceva: unele ţări oferă bani celor care se vaccinează. O aiureală pe care vecinii noştri sârbi o practică. Şi care s-ar potrivi de minune multor zone sărace din România. Nu sunt adeptul unei asemenea soluţii, cel puţin nu în acest moment. Dar ceva trebuie făcut în această direcţie. Cei care se vaccinează ar trebui răsplătiţi cumva. Nu e suficient să-i dai la televizor pe câţiva care se vaccinează la Castelul Bran, primind în schimb o diplomă. Cred că s-ar putea face mult mai mult în direcţia asta. „Certificatul de vaccinat”, care să-ţi asigure libera intrare oriunde te taie capul, nu-i o idee imposibil de pus în practică. La pachet, eventual, cu alte înlesniri de ordin financiar, esenţiale pentru un anume segment de populaţie.

Şi, fără îndoială, nu pot lipsi caravanele vaccinării din mediul rural. Principiul e simplu: la sate oamenii nu ştiu cum e cu programarea, cu platforma şi abia de-au înţeles ce-i cu noul coronavirus. Dar dacă medicul de familie, sau vreun secretar de primărie, ca să nu mai zic de primari, bat din uşă-n uşă şi le explică sătenilor care-i treaba şi-i cheamă la „maşina cu vaccin” din faţa căminului cultural... Asta poate fi o soluţie mult mai eficientă decât orice discurs savant la televizor.

Cred că oamenii trebuie să simtă diferenţa de statut social între vaccinaţi şi nevaccinaţi. Nu cred că asta se poate numi discriminare, pentru simplul motiv că eu, vaccinându-mă, lucrez pentru binele comunităţii. Ceilalţi, care nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă rostul şi rolul acestui vaccin, sunt liberi să facă orice altceva -  dar într-o măsură mai mică, limitată, de criză, de stare de alertă etc. Aşa mi se pare că ar fi normal să se-ntâmple.

Până la ora asta, judeţul Covasna stă prost la capitolul vaccinare. Sincer să fiu, nu prea pricep de ce, l-am văzut cu ochii mei pe premierul Ungariei vaccinându-se contra Covid 19, mi se pare că a folosit chiar un vaccin chinezesc, ultimul într-un clasament al încrederii în care conduce detaşat Pfizer-Biontech, serul cu care sunt imunizaţi masiv românii. Dacă nici asta nu-i lămureşte pe covăsneni, atunci nu mai ştiu ce sau cine poate să-i convingă...