Nu înţeleg de ce simţi nevoia să te superi când cineva îl face măgar pe şeful tău de partid?! Nu e voie? Simţi şi tu ca el şi, ca atare, intri şi tu în categorie? S-au supărat câţiva când am spus că din pielea măgarilor se face o alifie care întinereşte organele – asta fiind o ştire cât se poate de exactă. Acei câţiva nu se apără pe ei, pentru că nu despre ei era vorba, ci îi apără pe şefii lor de partid, pe care îi viza comparaţia.

Bun, ca să lămurim situaţia, uite cum se rostogoleşte măgăria unuia pe care îl cheamă Niculae Bădălău şi-i ditamai vicepreşedinte PSD. Ipochimenul e giurgiuveanul şef căruia îi cântau maneliştii la chef texte de bun simţ, cum ar fi „să vină Diaspora, că noi ne pişăm pe ea”. Asta vă place, domnilor pe care v-a oripilat „măgăria” mea?! Sigur că vă place, altfel l-aţi fi dat afară din partid pe maimuţoiul din Giurgiu. Omul, nepedepsit de fanii lui din partid, recidivează şi mai scoate o măgărie; în opinia lui, Diaspora nu numără decât vreo 700.000 de oameni „legali”, restul de până pe la 4-5 milioane sunt „fetele pe care le duc ăştia”... Bădălău nu zice porcăria asta în baie, de unul singur, ci la o conferinţă de presă pe la Giurgiu. Pe înţelesul tuturor: „fetele” lui Bădălău sunt „curvele” lui Ioan Rus, alt mare lider PSD anti Diaspora, doar că omul şi-a dat demisia din funcţia de ministru după măgăria spusă despre familiile diasporene. „Ăştia” ştiţi cine sunt, v-a explicat fosta mare doamnă de Videle, VV Dăncilă. 

Şefii şi fanii covăsneni ai PSD n-au avut nicio reacţie, n-au cerut să fie dat afară din partid împricinatul, n-au cerut nici măcar suspendarea  Bădălăului pentru mizeriile spuse, dar uite că PSD mai are prin ţară şi nişte oameni cu coloană vertebrală. Pesediştii din Braşov, cei din Bacău şi din alte colţuri ale ţării cer excluderea din partid a lui Bădălău pentru măgăria cu Diaspora – una cu repetiţie, deci pesedistul e recidivist. Cer pedepsirea lui şi Firea, şi Ciolacu... E vânzoleală mare, şi-au adus aminte liderii că electoratul vrea reacţii dure împotriva politicienilor nesimţiţi.

Altfel spus, prea-simţitorilor fani pesedişti covăsneni am a le transmite următoarele: măgar nu e ziaristul care exprimă o opinie de bun simţ în faţa unor mârlănii ale liderilor voştri de partid. Măgari sunt toţi politicienii care-şi bat joc de milioanele de români din Diaspora, de alte milioane de români din ţară, de cei care nu posedă carnet de membru PSD sau care nu se declară umili servanţi ai Partidului făcut zob de puşcăriaşul Dragnea şi analfabeta Dăncilă. Nu mă aştept să înţelegeţi „tainele” marii politici pesediste de supravieţuire, dar sper să detectaţi nesimţirea acolo unde e, nu acolo unde vă indică Partidul. De pildă, să-l demascaţi pe Florin Iordache când încearcă să ne (vă) prostească, întorcându-se împotriva legii recursului compensatoriu după ce tot el a impus-o în Parlament, împreună cu ceilalţi lideri PSD, reuşind să elibereze astfel înainte de soroc mii de criminali şi infractori periculoşi.

Despre ce animăluţe politice simpatice vreţi să mai vorbim, dragi fani pesedişti? Că aveţi de toate: bichoni, şobolani, maimuţoi, cârtiţe... Nu vă supăraţi, nu eu le-am zis aşa, ei între ei se porcăiesc în faţa naţiunii fără pic de jenă. Se înjură, se bârfesc, se dau în gât unii pe alţii, se fugăresc pe holurile sediului central al partidului ca să se bată  – despre asta, însă, fanii nu scot o vorbă, o silabă. Politicienilor le e totul permis, nouă ni se cere mereu „ciocu’ mic”... Nu-i aşa că era minunat când ne spuneau alţii ce-avem şi ce n-avem voie să facem, să gândim, să scriem?! Mulţi politicieni şi fani ai lor jinduiesc după vremurile alea.

În concluzie: ca să-i depistaţi pe măgarii cu două picioare din politică nu trebuie să mergeţi până-n Kazahstan, ţara în care se omoară cei mai mulţi măgari cu patru picioare pentru pielea lor. E suficient să daţi o fugă pe la sediile unor partide cu mulţi şi foarte mulţi foşti şi actuali parlamentari, miniştri, demnitari de rang înalt din Bucureşti şi din ţară – ca să n-avem vorbe, nu mă refer doar la cei din PSD, chiar dacă ei deţin şi acum supremaţia în materie de nesimţire la vârf. Dar grăbiţi-vă, funcţiile astea foarte bine plătite, aducătoare de privilegii şi Putere, care-i transformă pe oameni din politicieni mediocri în măgari sadea, funcţiile astea nu sunt pe viaţă, ele vin şi pleacă, aşa încât s-ar putea ca peste o vreme să nu-i mai găsiţi la „serviciu” pe destinatarii admiraţiei dvs.

Pot să înţeleg resorturile intime ale unor măgării politice. Ce pricep mai greu e atunci când până şi măgarii devin animale nobile în comparaţie cu oamenii politici cărora le împrumută proasta şi nemotivata reputaţie.