OPINII 8 iunie 2022

EDITORIAL. De ce ţi-ai dori să fii bugetar?

de Dumitru Manolăchescu | 1712 vizualizări

Iată o întrebare pe care o pui, de obicei, micuţilor de la grădiniţă: ce vrei să te faci când vei fi mare, Gigele? Poliţist, nenea ziaristu'. De ce poliţist? Pentru că ei au uniforme şi pistol. Dar tu, Ionele? Eu vreau să mă fac funcţionar sau ministru, ca tata. De ce? Pentru că aseară, când a venit acasă, tata era foarte bucuros şi i-a spus mamei: Ilenuţo, mi-au mai dat ăştia la leafă 2.000 de lei.

Dar viaţa reală e altfel, grădiniţa e doar un vis întors pe dos. Poliţistul are, în general, o uniformă cu care rareori se mândreşte şi pe care, deseori, o înjură. O uniformă care îl personalizează în momente pe care şi le-ar dori anonime. O uniformă în numele căreia stă 7 zile din opt în stradă, suferă batjocuri şi miştouri – de destule ori argumentate – şi primeşte o leafă de plâns: nici 3.000 de lei pe lună, cu zile şi nopţi de serviciu. Nopţi pentru care primeşte 131 de lei, plus 190 de lei pentru riscul de a fi lovit, vătămat, ucis în timpul misiunii.

O fi destul? Depinde la ce şi la cine te raportezi. Să zicem că e mai mult decât nimic. E un nimic cu epoleţi şi pistol vechi, Carpaţi, care nu nimereşte ţinta decât dacă-l rogi frumos. Da, faţă de o pensie medie de 1.500 de lei pare mult. Însă faţă de veniturile unor conţopişti parlamentari – cărora tocmai le cresc lefurile, că aşa rezolvă guvernul nostru criza – e jenant de puţin.

Aşadar, mărim lefurile funcţionarilor bugetari. Ministrul de Interne va avea cu 2.000 de lei mai mult, ajungând pe la 22.000 de lei pe lună. Mărirea de leafă e aproape cât salariul pe o lună al poliţistului din stradă. O fi bine, Marcele? O fi corect, Luciane?

Nu doar social-democraţii, ci şi liberalii d-lui Bode fac mult caz de dreptatea, egalitatea şi fraternitatea socială. Păi unde-s dreptatea şi egalitatea, domnilor guvernanţi? Nu vi se pare aiuritor, revoltător, batjocoritor să creşteţi lefurile unor bugetari care şi-aşa nu le merită, care sunt şi ei miraţi cum le pică banii ăştia din cer fără nicio noimă?!

Cresc şi lefurile autoritarilor locali: primari, vice, preşedinţi de CJ şi vice. Nu cu o sută-două, ci cu o mie-două de lei. Cu ocazia asta cresc şi indemnizaţiile consilierilor locali şi judeţeni, să fie şi la ei, c-o duc greu.

Nu invidiem pe nimeni, oricum nu pentru banii pe care-i câştigă. Ne întrebăm, doar, de unde mai scoate statul sumele astea uriaşe pentru nişte măriri de lefuri fără nicio logică, făcute anume pentru fidelizarea clientelei politice. Eşti în plină criză energetică, războiul şi nenorocirile lui sunt la doi paşi, 70% din populaţie suportă extrem de greu spirala inflaţiei galopante şi tu, ditamai guvernul care a jurat cu mâna pe Biblie să lucreze pentru binele şi prosperitatea românilor, creşti nişte lefuri şi-aşa foarte mari?!

Asta înseamnă, dragi tovarăşi şi pretini, o coaliţie de guvernare profund majoritară. Dar înseamnă şi nesimţire: adică nu-ţi pasă de nimeni şi de nimic, totul e să păstrezi această majoritate masivă, să te joci cu libertăţile, cu democraţia, cu bugetul aşa cum ţi se năzare, cum ţi-au spus soacra sau ginerele. Pentru că dl. Ciolacu, de pildă, sau dl. Câciu, cât or fi ei de preşedinţi şi miniştri de Finanţe, nu par să aibă vreo legătură cu realitatea financiară a României. Nu pentru că n-ar vrea, ci pentru că, pur şi simplu, nu sunt pregătiţi, sunt repetenţi, nu ştiu carte. Sunt croiţi pe modelul fostului premier, d-na Dăncilă. Nişte habarnişti. 

Aşa că plutim în derivă pe o mare extrem de agitată şi tare mi-e teamă că ne vom trezi prea târziu pentru a mai pune barca pe valuri. Ne amăgim cu banii din PNRR, un program foarte prost gestionat, şi devenim, încet dar sigur, „oaia neagră” a Uniunii Europene în materie de trecere prin criză.

Presa independentă, atâta cât a mai rămas după ce guvernul a cumpărat marile trusturi media, luptă cu morile de vânt, pentru că nu e sprijinită de Opoziţia politică. O opoziţie inexistentă, irelevantă, complet debusolată.

Asta înseamnă democraţie marca Iohannis-PSD-PNL-UDMR-minorităţi. Peste doi ani, când vor fi alegeri şi România va fi ajuns la fundul sacului, în sărăcie şi autocraţie, guvernanţii vor da vina pe „greaua moştenire”, pe Pandemie şi războiul din Ucraina. Ştim scenariul, e deja scris: Putin şi Covid 19 sunt la originea tuturor nenorocirilor noastre...

Ce se mai poate face? Nu ştiu şi, chiar dac-aş şti, n-aş putea să spun pentru că aş putea fi acuzat de „atentat la siguranţa statului”. Dar ce ştiu şi pot spune e că nu doar lipsa raţiunii, ci şi foamea naşte monştri. Lucru pe care cârmuitorii noştri îl ştiu foarte bine, că n-a trecut multă vreme de când alţi „idoli” politici au fost măturaţi de furia populară.

 

 

 

 

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.