Aţi auzit de „infobezitate”? Vă spun eu dacă nu: e atunci când mintea omului nu mai suportă nicio informaţie despre un subiect cu care a fost bombardat săptămâni şi luni de-a rândul. Cred că am ajuns în situaţia asta în materie de Covid. Aşa încât, de la mine aflaţi astăzi doar că în ultimele 24 de oare au fost peste 3100 de infectări Covid 19. De morţi şi răniţi nu vă mai spun nimic, e prea mult şi pentru mine să tot repet că suntem un neam curajos, care n-are frică de nimeni şi de nimic, pentru care 50-60 de moşi morţi în fiecare zi şi câteva sute gata fezandaţi nu înseamnă mare lucru. La urma-urmei, Decebal şi-a aruncat fiul în suliţe, Ştefan şi Mihai şi Mircea şi Vlad şi Tudor şi Ceauşescu şi Iliescu şi Dragnea s-au bătut vitejeşte cu turcii, cu tătarii, cu austriecii, cu capitalismul, cu multinaţionalele, cu Bill Gates, cu oricine a îndrăznit să ne calce hotarele şi mândria naţională, nu se sperie urmaşii lor de-un virus chinezesc amărât... 

Neamului românesc nu-i e frică, dar Guvernul liberal fricos impune noi restricţii. Unii se miră, alţii nu înţeleg, cei mai mulţi le acceptă ca pe o fatalitate. În fine, vreo 500 protestează în stradă: „De ce să se închidă restaurantele şi cafenelele? Nu de aici porneşte virusul, nu de-aici vine explozia de cazuri, noi suntem curaţi, nevinovaţi, victime. E o manipulare. Vom rămâne pe drumuri şi vom protesta”. Dacă-i asculţi pe cei din Horeca şi pe amicii lor din Voluntari neduşi la moaştele Paraschivei, mai că le dai dreptate.

Apoi se face auzită vocea Bisericii ortodoxe: „Sfinţenia nu e molipsitoare, nu înţelegem de ce este atacată libertatea religioasă garantată în Constituţie, la noi a fost ordine şi curăţenie întotdeauna”. Pe-ăştia, e clar, n-ai cum să nu-i crezi, te bate Dumnezeu, te duci la orice biserică de la ţară şi vezi cum nu se poartă masca, nu se păstrează distanţa fizică, se pupă de-a valma icoane şi linguriţe cu împărtăşanie... Dar îi crezi nesmintit, BOR n-are nicio contribuţie la explozia Covid 19.

Îi vezi şi-i asculţi şi pe oamenii de teatru. Cum ar fi Caramitru: „E o prostie să închizi teatrele şi sălile de spectacole, nu de la noi vin infectările, ce-o să ne facem fără spectatori, cum şi unde o să mai jucăm, se duce dracului teatrul românesc”. Aşa-i, Ioane, dar se duc dracului toate, nu doar teatrul românesc. Tu ar trebui să ştii cel mai bine că Teatrul se poate cu măşti, dar nu se poate cu mască sanitară.

Se naşte, atunci, o întrebare: de unde vin infectările? Doar de la şcoli, din spitale (care au fost dintotdeauna nişte veritabile surse de infecţii), de la alegeri, ori poate de pe la căminele de bătrâni?! E clar, şcolile sunt un vector de transmitere, ele deja s-au cam închis, mai rezistă nişte judeţe şi oraşe dar nu cred că pentru multă vreme. Se duc părinţii şi moşii să-şi ia copiii sau nepoţii de la şcoală şi se trezesc infectaţi pe „nepusă masă”. Adică pe „nepusă mască”, dacă-mi daţi voie, sau pe îngrămădeală şi lipsă de atenţie, de distanţare etc. Se va face şcoală on-line până „la loc comanda”, or să se sature şi copiii, şi părinţii, şi bunicii, o să se uzeze şi Internetul de-atâta practică. Unii spun că n-ar fi mare lucru, oricum nu se performa în învăţământul românesc. Corect, doar că pentru mulţi şcoala este absolut necesară, altfel rămân analfabeţi. Uitaţi-vă la parlamentarii noştri şi vedeţi ce înseamnă...

Alegerile? Da, se văd deja efectele, dar nu prezenţa ta la urne a favorizat infectarea, ci cheful de după aflarea rezultatelor. Am votat la „locale” în Sf. Gheorghe:  disciplină desăvârşită, distanţare, dezinfectare la intrarea în secţie, nu pui mâna pe nimic altceva decât pe propriul buletin, pe buletinele de vot, pe ştampilă, apoi te dezinfectezi la ieşire şi gata. Nu cred să fie asta problema. În schimb, da, petrecerile cu sute de invitaţi de după, fără mască şi cu multe sticle... I-am văzut pe ăia din Ţăndărei, nişte pesedişti bucuroşi că le-a ieşit candidatul primar. Mamăăăă ce-au mai tras-o corp la corp fără mască, parcă se făcuse ăla preşedintele României, nu un biet primar de biată comună-oraş. Şi ca ei mulţi alţii, de la toate partidele, c-aşa-i la noi, bucuria trebuie împărtăşită, nu suntem egoişti, nu suntem fricoşi... 

Bun, am găsit nişte vinovaţi: politicianul analfabet, fanii lui fără discernământ şi prostul fără diplomă de prost. Dar ei sunt oricum de vină pentru tot ce ni se-ntâmplă, asta-i clar. Eu aş face un pas mai departe şi aş zice că toate la un loc, adică şi şcoala, şi spitalul, şi strada aglomerată, şi pieţarii fără mască, şi teatrele, şi bisericile, şi restaurantele, de fapt tot ce mişcă-n ţara asta – râul, ramul, omul – nu ne mai sunt prieteni dacă nu ne regăsim bunul simţ, măsura, modestia, empatia, omenia.  

Da, omenia. Omul, mai ales omul nu ne mai e prieten. Cum spunea latinul Plaut? „Homo homini lupus”, mai ţin minte lecţia asta. „Omul este lup pentru om”. Nimic mai adevărat după două milenii de existenţă bezmetică pe un Pământ dominat de o natură umană contorsionată, controversată, egoistă, uitucă. Dar rezistentă, ceea ce înseamnă că va trece şi peste acest virus. Şi îl va uita, aşa cum a uitat de ciumă, de holeră, de ebola, de Hitler, de Ceauşescu, de Iliescu, de războaie...

Trăim puţin, trăim mult... Nu ştiu, oricum nu ne ajung anii să îndreptăm toate greşelile pe care le facem de când ne naştem şi până când plecăm pe ultimul drum cu „vouchere” de la cei de sus. Ar cam trebui să ne gândim la asta atunci când ni se pare că viaţa, lungă sau scurtă cum ne-am făcut-o, ne-a păstrat curaţi şi nevinovaţi ca lacrima.