Întrebarea este pentru Victor Ponta, celuilalt „celebru” Viktor, Orban, i-aş pune cam aceeaşi întrebare dar cu răspunsuri în alte zone. Pe Victoraş Ponta îl întreb ce vrea pentru că nu mă lămuresc deloc ce crede fostul premier că reprezintă în politica românească. E clar de stânga, poate ceva mai destupat decât Dăncilă sau Dragnea, sigur mai european, dar îşi păstrează acelaşi stil de mişto ieftin, găunos şi orgolios ca Don Quijote în luptă cu fantomele din mintea lui. În rest, nimic nou faţă de Victor Ponta care fugea de la Palatul Victoria speriat de avântul revoluţionar al câtorva zeci de mii de protestatari după tristul episod incendiar, gestionat catastrofal de guvernul Ponta şi rămas în istorie drept Colectiv.

E un oportunist zgomotos, aşa cum a fost întotdeauna. Nu e nici prieten, dar nici duşman cu Viorica Dăncilă; o critică soft, cu menajamente, pe Tăriceanu la fel, în sinea lui bănuiesc că-i fericit c-a scăpat de Dragnea, care-i închidea calea spre dezvoltarea relaţiilor subterane cu PSD-ALDE. Se întâlneşte şi cu Dan Barna, şi cu Firea, şi cu Tăriceanu - e limpede că vrea din nou să danseze la balul guvernanţilor, dar nu ştie cum s-o facă: pe stânga, ori pe dreapta? N-are un glob de cristal care să-i spună acum cine va câştiga alegerile parlamentare din 2020.

Mai nou se ia la harţă cu inamicul public nr. 1 al tuturor candidaţilor şi-al tuturor partidelor politice, de la stânga la dreapta: Dacian Cioloş. Vezi Doamne, premierul Cioloş a ridicat cota PSD într-un an de zile la 45%, ceea ce n-a mai reuşit nimeni; ergo, mai că şi l-ar dori din nou prim-ministru pe Cioloş. Ceea ce demonstrează exact ce spuneam mai sus: omul nu-i dumirit pe ce cale s-o apuce, cu cine să se dea bine şi pe cine să-njure.

Nu mă interesează sub nicio formă soarta politică a lui Victor Ponta, pentru mine o alianţă a oricărui partid de dreapta cu el este nu doar imorală, ci şi insalubră. Insist, însă, pe acest subiect pentru a atrage atenţia asupra „fenomenului” Ponta: oportunismul în mişcare, de la Victoraş la Viorica. Victoraş îl acuză pe Cioloş de proastă guvernare?! Mai să te-apuce râsul... Uită, oare, ipochimenul că Cioloş a guvernat un an de zile cu o majoritate adversă? Sigur c-a pupat şi-n stânga, şi-n dreapta, altfel nu scotea ţara din impas, aşa cum se angajase după catastrofala guvernare Ponta. Dar n-a adâncit criza, a fost corect şi de bun simţ, guvernând în limitele pe care i le oferea realitatea din Parlament. Viorica să-l acuze de „performanţe zero” pe premierul împiedicat să guverneze de chiar partidul majoritar la acea vreme, acelaşi PSD al d-nei Dăncilă? Uite că se poate şi asta, istoria s-a repetat apoi cu premierii Grindeanu şi Tudose, pe care i-a agăţat apoi în partidul său Victor Ponta. Cât despre faptul că Cioloş ar fi, în opinia fostului premier pesedist, un mincinos, daţi-mi voie să cred că Victoraş este ultimul politician din ţara asta care ar trebui să-i acuze pe alţii că mint... Ştie şi el, ştim şi noi de ce!

Şi ca să-l edificăm pe Ponta: Dacian Cioloş va fi premier doar dacă va avea o majoritate politică USR-PLUS, la care poate contribui şi PNL, dată de alegerile din 2020. Aşa au declarat şi el, şi Dan Barna şi n-am niciun motiv să nu-i cred. Vreau să spun că nu există riscul unei repetări a istoriei post-pontiste din 2016. Unii mai învaţă câte ceva din ce li se-ntâmplă.

E clar, Victoraş? Dar întrebarea rămâne: ce vrei tu, de fapt? Hai să încercăm un răspuns scurt, valabil pentru anul ăsta şi anul viitor: îţi doreşti un nou preşedinte al României, în persoana suavei blonde Gabi Firea Pandele (cred că nu l-ar deranja nici Dăncilă preşedinte dacă el ar primi ce crede că i se cuvine) şi-ţi mai doreşti o alianţă PSD-ALDE-Pro România care câştigă alegerile parlamentare şi care-l premiază pe Victor Ponta cu „coroniţa” de prim-ministru. Suficient pentru un oportunist compromis de talia lui Victor Ponta, nu?!

Fiecare e liber să creadă ce vrea şi pe cine vrea. Atenţie, însă, la nuanţe: alegând încă o dată nişte oameni şi nişte partide care ne-au îngropat vise, viitor, speranţe, românii riscă să se întoarcă într-un timp deloc prietenos şi total neperformant. Cu DDT ne-am lămurit, cu Barna şi Cioloş mai există măcar o speranţă.