Pe vremuri întrebarea din titlu primea un răspuns standard în lumea chefliilor: vinul, ţuica şi cu romul. Am cam uitat versurile cântecului pentru că nu prea se mai cântă la chefuri. Mai nou, la petreceri fără lăutari se tace adânc, lumea conversează cu telefonul, ascultă muzică sau bârfeşte politică.

Dar uite că o prestigioasă universitate din Pennsylvania avertizează asupra consecinţelor nefaste ale consumului de alcool: „Creşterea consumului de alcool de la una la două băuturi pe zi este asociată cu îmbătrânirea creierului cu doi ani”.

Bun, nu bem două băuturi pe zi. Şi nici nu bem în fiecare zi, ne facem de cap doar la evenimente, eventual la sfârşit de săptămână, să mai scăpăm de stres. Nici atunci nu-i bine, spun cercetătorii americani. Chiar şi consumuri modeste, de câteva beri sau pahare de vin pe săptămână, prezintă riscuri consistente pentru creier. Consumul de alcool este asociat negativ cu macrostructura şi microstructura creierului... Haoleuu, numai când citeşti chestiile astea te-apucă dorul de una mică!

Mai pe şleau spus, creierul nostru îşi tot reduce volumul, în bună parte şi din cauza consumului de alcool – fie el şi moderat. Aşa încât, în final ajungem să ne întrebăm cum de ne mai ţine pământul la cât creier funcţional ne-a mai rămas în cutiuţă?!

Semnele astea de întrebare-mirare au o justificare. Nu ne agresează doar alcoolul, care devine un ingredient periculos mai ales în vremuri grele; păi nu bei tu o ţuică, un pahar de ceva când ajungi acasă după o zi istovitoare de muncă, dai drumul la TV şi vezi războaie, morţi, cataclisme, lupte de stradă pentru o sticlă de ulei sau o pungă de mălai?! Să fim serioşi, cine mai bagă-n seamă avertismentele cercetătorilor, specialiştilor, medicilor? Nu ne-a păsat de ele nici când mureau mii de oameni cu zile din cauza Covidului. Să ne speriem acum, când Pandemia a fost declarată de autorităţi „terminată”, moartă şi îngropată?!

Adevărul e că micşorarea şi îmbătrânirea creierului modest consumator de alcool e o problemă mai mare decât Covidul 19. Dar nici cei câţiva ani din viaţă pierduţi pentru că ai exagerat, să zicem, cu paharele n-ar fi cea mai mare problemă. Există ceva mult mai rău în materie de beţii şi beţivi: există o „beţie a Puterii” care funcţionează şi la creierele abstinente.

Nu trebuie neapărat să bei vodcă rusească, precum fostul preşedinte Boris Elţîn, ca să produci un război catastrofal pentru naţia pe care zici că o iubeşti şi o cinsteşti. E suficient să ai în creierul tău virusul numit „beţia Puterii”. E mai periculos decât orice tip de vodcă. „Virusul” ăsta micşorează creierul mult mai rapid şi mai eficient decât alcoolul. Şi o face violent, de o manieră distrugătoare pentru întreaga lume.

Nu cred că e nevoie să vă indic şi exemplul încă viu pe care îl am în minte. Preşedintele Vladimir Putin, cel care şi-a dorit reînvierea URSS şi distrugerea modului de viaţă occidental pervers şi putred, nu este un mare consumator de alcool. Dar la el funcţionează „beţia Puterii” cu orice preţ; puterea de a fi Dumnezeul ortodox al slavilor din toată lumea, puterea de a avea drept de viaţă şi de moarte asupra altor popoare şi state suverane şi independente, puterea de a ordona uciderea civililor, a copiilor, bătrânilor şi femeilor captivi într-o blocadă pe care armata rusă o vrea încercuind capitala Ucrainei, Kiev. Un oraş care va deveni simbolul naşterii noii naţiuni ucrainene, aşa cum Stalingradul a devenit simbolul rezistenţei ruşilor în faţa armatei germane în al doilea Război Mondial.

Concluzie – pe care mi-o asum mai ales în a doua ei parte: nicio formă de beţie nu-i bună pentru sănătatea creierului şi-aşa agresat de viruşi, pandemii, războaie, sărăcie, preţuri, guverne incompetente, miniştri hoţi sau nepricepuţi. Dar beţia produsă de un consum fie şi exagerat de alcool este întotdeauna de preferat oricărei forme de „beţie a Puterii”. Pentru simplul motiv că aceasta din urmă produce daune totale, cu urmări greu de estimat asupra multor miliarde de oameni – exemplul Rusiei lui Putin este, din nou, elocvent, mai ales dacă îl asociem altui dictator abstinent răvăşit de această periculoasă formă de beţie: Hitler.

Aşa încât, mai bine îmbătrânim cu câţiva ani datorită unui pahar de bere/vin pe zi, decât să trăim ceva mai mult, dar prost şi nedemn din cauza ciubotei ruseşti aplicate de un preşedinte virusat de „beţia Puterii” pe grumazul nostru abstinent.