EDITORIAL. Apune Lumea şi noi încă ne batem pe suta de lei la alocaţie
Simt c-ar fi timpul să scriu despre orice, numai despre Covid, PSD şi Guvernare nu! Dar ce parte a vieţii noastre s-ar putea remarca prin lipsa bolii, partidelor politice şi guvernării?! Tot ce trăim ţine de aceste trei aspecte, ne învârtim ca nişte orbeţi în jurul lor, nu le putem evita decât falsând. Sigur, poţi scrie şi amintiri din copilărie, poţi interpreta istorii şi întâmplări trecute, dar pe cine ar interesa, oare?
Aşa încât, înapoi la „detenţia” analfabetismului, sănătăţii şi prostiei cu ifose. Care acţionează nu doar în politică. Când îi văd şi îi aud pe „românii verzi” coronasceptici manifestând prin pieţe mi se aburesc ochelarii: rău ai ajuns, naţiune română!
Aşadar, suntem la cheremul „ciudaţilor” care cred în orice prostie, doar în Covid 19 şi în tehnologia 5G nu. Sănătatea naţiunii este pusă în pericol de toanele unor conspiraţionişti, urmaşii celor care la vremea lor n-au crezut nici în aselenizarea primului echipaj cu americanii Armstrong şi Aldrin la bordul lui Apollo 11. Au trecut 51 de ani de-atunci şi noi tot proşti am rămas...
„Se schimbă lumea”, spune bancherul Adrian Vasilescu. Da, vedem cu toţii asta şi nu e singurul care o afirmă. Problema nu e că se schimbă, ci că se schimbă în rău. Am mers, de fapt, în toată istoria noastră recentă din rău în mai rău. Ruptura din decembrie 1989 nu a fost decât începutul timid al unui alt fel de rău, „răul democraţiei şi libertăţii analfabetismului politic” instalat de Ion Iliescu şi gaşca lui, cu nuanţele de rigoare: nu totul e rău, nu toţi sunt răi, bla-bla-bla... Că nu avem voie să generalizăm, ne amendează cenzura – liberă şi ea, asortată şi ea cu analfabeţi, dar funcţională.
Mor oamenii, mor şi românii, în ţară şi în afara ei, de Covid 19, de cuţit, de topor, de bătăi, de sărăcie, de lăcomie şi prostie. Avem 777 de noi infectări cu noul coronavirus. Peste vreo lună cifra asta ni se va părea mică, vom depăşi 1600 – spun specialiştii. Şi totuşi, vitejii politicieni români şi, probabil, harnicul şi cinstitul electorat român se pregătesc de alegeri. Aş pune pariu că nu vom avea parte de alegeri în acest an, dar de pregătit trebuie să ne pregătim. Şi de dat jos guvernul liberal prin moţiune de cenzură trebuie să ne pregătim, pentru că asta-i soarta noastră: să fim la cheremul unora care nu cred în Covid 19, dar cred foarte tare în bătălia politică cu orice preţ. Călcăm pe cadavrul naţiunii, dar ne batem cu pasiune frate cu frate politic, că asta-i menirea noastră, n-avem altceva de făcut şi oricum nu ştim să facem nimic altceva.
Începe să sune aiurea, dar asta-i realitatea în care trăim: „Liberalii şi-au desemnat candidaţii la zeci de primării din ţară”. Pe cine va mai interesa, peste două luni, alegerile locale?! E o întrebare fără răspuns imediat. Cum fără răspuns e şi cealaltă întrebare: cui foloseşte să dărâmi, acum, guvernul liberal? Pe cine şi ce să pui în loc? Iordache, Nicolae, Nicolicea, Firea, Ciolacu...?!
Se schimbă lumea şi noi încă dărâmăm guverne, ne batem pe suta de lei la alocaţia copiilor şi vorbim prăpăstii despre o tehnologie de înaltă calitate pe care n-o cunoaştem. Suntem mai proşti şi mai debusolaţi decât am fost vreodată. Şi nici măcar nu ne dăm seama că lumea începe să apună.