Dacă n-aţi aflat despre cum împart partidele din alianţa guvernamentală prefecţii, nu aveţi cum să ghiciţi ce înseamnă cifrele din titlu. Pot să continui cu alte numere: 47+28+10. Adică subprefecţii aferenţi.

Nu vă mai enervez: PNL-USR-PLUS-UDMR s-au înţeles în privinţa prefecturilor în funcţie de ponderea voturilor la alegeri. Astfel, PNL va avea 23 de prefecţi, USR-PLUS 14, iar UDMR 5. Au fost număraţi şi subprefecţii: 47 PNL, 28 USR-PLUS, 10 UDMR.

În mod normal, ce vă spun eu aici nu-i decât o ştire marginală. Pe cine mai interesează prefecţii şi subprefecţii când avem treabă cu vaccinul, cu antivaccinul, cu protestele sindicatelor din Sănătate şi Poliţie care vor bani, tot mai mulţi bani, cu nevoile uriaşe ale bugetului, care nu mai are de unde...

Dar să lăsăm puţin pandemia, sindicatele mereu nemulţumite (ăsta-i rolul lor, motivul pentru care există, nu discutăm acum afilierea liderilor la un partid care n-are nimic comun cu social-democraţia) şi toate zbaterile diverselor grupuri profesionale de a şantaja un guvern pus sub o uriaşă presiune financiară. Să ne aplecăm puţin spre teritoriu, spre micile „guverne” locale. Să punem o problemă de principiu.

Aliaţii s-au înţeles asupra numărului, nu şi asupra persoanelor. Cu vreo două săptămâni în urmă, negociatorii partidelor conveniseră că niciun partid nu se poate opune numirilor pe care le fac celelalte partide – în Guvern, în agenţii, în prefecturi. Adică liberalii n-au treabă cu prefecţii USR-PLUS, maghiarii nu se pot opune numirilor făcute de liberali ş.a.m.d. Nu ştiu cât de în regulă e treaba asta, dar nici să condiţionezi, să reclami mereu persoanele propuse de ceilalţi, cu sau fără motiv, nu-i ok. Aşa că, să fie primit, să vedem ce va ieşi.

Ne interesează ce e la noi în Covasna, este? Încă nu ştim, se negociază. Putem bănui doar că liberalii vor să aibă un prefect de Covasna, după ce anterior au cedat această funcţie în favoarea PMP. Nu ştim nici cât de pregătiţi sunt cei de la USR-PLUS să propună la conducerea Prefecturii pe cineva din redusul lor „bagaj” de personalităţi politice locale. Şi, mai ales, nu ştim dacă UDMR îşi doreşte să aibă şi Prefectura Covasna, pe lângă Consiliul Judeţean şi primăriile oraşelor din judeţ – mai puţin Întorsura Buzăului.

Întrebarea „de principiu”, de fapt, este alta: e bine, e de folos unui judeţ ca un singur partid să domine administraţia locală, în toate structurile ei (primării, consilii locale, preşedinte de consiliu judeţean), dar să-şi dorească şi funcţia de reprezentare a judeţului din partea Guvernului? Nu mă refer aici doar la UDMR, care poate fi în această situaţie în câteva judeţe din centrul ţării. Sunt, însă, şi judeţe în ţară dominate de liberali, mă refer de pildă la Cluj sau Bihor. Este indicat ca în aceste judeţe şi prefectul să fie liberal, sau ar fi mai bine ca Prefectura să fie condusă de o persoană aparţinând uneia din celelalte formaţiuni politice din alianţă?

La un moment dat, aceasta a fost şi problema care s-a ridicat în negocierile care au avut loc între cele 3 partide. Încă nu ştim ce s-a hotărât, încă se dezbate chestiunea, dar întrebarea rămâne: e bine ca un singur partid să aibă întreaga putere în administraţia locală, sau mai folositor ar fi ca Puterea să fie împărţită acolo unde rezultatul alegerilor din 2020 permite?!

Nu aduc în discuţie aici alte partide în afara celor de la guvernare din motive lesne de înţeles – nu vor exista alţi prefecţi decât cei numiţi de partidele din alianţa guvernamentală. Se vor chema în continuare  „funcţionari publici”, sau vor deveni „demnitari”? Asta e altă problemă care se discută între partidele aliate şi nu numai. De bun simţ ar fi să nu ne mai ascundem după trandafiri, lalele sau săgeţi şi să recunoaştem că prefectul nu-şi poate ascunde opţiunea politică doar pentru că aşa îi impune calitatea de înalt funcţionar public. E o veche ipocrizie politică la care partidele nu vor să renunţe din motive greu de înţeles.  În mod normal, prefectul şi subprefectul vin şi pleacă odată cu guvernul care i-a înscăunat.