Dumitru Manolăchescu

Oameni buni, e lată rău: se divizează Ţinutul Secuiesc! Prefectul maghiar (ce blasfemie...) vrea să rupă o bucată din pământul sfânt al Secuimii! 25 de hectare pline de tufişuri, mărăcini, câteva zeci de case şi 600 de ţigani din comuna Belin sunt pe cale să fie cedate judeţului Braşov. Ca şi cum n-ar fi fost suficient că sute de moldoveni au stricat echilibrul etnic al sfântului Ţinut Secuiesc venind, cu ani în urmă, nepoftiţi, să muncească şi să trăiască în judeţul Covasna, acum se pregăteşte încă un atentat asupra purităţii etnice din zonă prin îndepărtarea ţiganilor... cu pământ cu tot. Inacceptabil! Intolerabil! De neconceput să cedăm pământul Belinului secuiesc din Covasna Măieruşului românesc din Braşov! Prefectul maghiar al judeţului trebuie chemat să dea explicaţii şi lămurit să renunţe la idee, chiar dacă propunerea prefectului Gyorgy Ervin ar rezolva problema celor 600 de ţigani şi a caselor construite fără autorizaţie pe Valea Corlatului, de lângă Arini.

Toate astea şi multe altele încă, pe care le vom dezbate sumar mai la vale, fură declarate de însuşi preşedintele Partidului Civic Maghiar Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, despre care aflăm cu această ocazie că are serioase sincope de informare, comunicare şi logică politică. Să le luăm pe rând:

*Dl. Kulcsar habar n-are de problemele ţiganilor din Belin, chit că ele sunt vechi de câţiva ani de zile. Se trezeşte abia acum să protesteze şi să dea sfaturi pe care nu i le cere nimeni: „Există şi alte rezolvări care trebuiesc identificate”. Unde-o fi fost până acum şi câţi ani o fi având domnul Kulcsar? Mai ştie cine era prim-secretar al judeţului în anul când se trasau graniţele acestui „pământ secuiesc sfânt şi indivizibil”? Dacă e prea tânăr ca să fi trăit momentul sfinţirii, îi spun eu că se numea Kiraly Carol şi n-a bănuit nicio clipă că peste 40 de ani un judeţ din România va deveni parte a unui Ţinut Secuiesc „indivizibil” în inima unei Românii şi ea indivizibile. Dacă s-ar fi gândit la aşa ceva, cu siguranţă ar fi cerut un teritoriu mai mare pentru judeţul nostru, în dauna Braşovului. Dl. Kiraly era bun prieten de vânătoare cu fostul premier Ion Gheorghe Maurer şi avea cu Nicolae Ceauşescu relaţii mult mai bune decât are, de pildă, prefectul Gyorgy Ervin cu Emil Boc sau Traian Băsescu şi-ar fi rezolvat, cu siguranţă, încă de pe-atunci problema care-i dezbină acum pe secui.

*Se arată o vădită lipsă de comunicare în PCM Covasna, din moment ce preşedintele partidului nu află de situaţia complicată a ţiganilor decât acum, cu toate că PCM are un reprezentant în Consiliul Local Belin. Există acolo un consilier, dar ce ştim noi, „el este ocupat cu alte probleme”... Corect, culmea ar fi ca acest foarte ocupat consilier să fie ţigan (rom, dacă vă place mai mult, eu continui să cred că „ţigan” n-are nimic peiorativ)!

*Ne-am lămurit, însă, unde bate dl. Kulcsar şi care-i de fapt marea lui supărare: „UDMR n-a reprezentat niciodată interesele maghiarilor şi serveşte puterea centrală”. Ei da, acum mai vii de-acasă, măcar ştim şi noi că nu de soarta ţiganilor se ocupă preşedintele PCM Covasna, dumnealui are de tranşat oarece dispute politice cu UDMR. E treaba dumisale, chiar dacă nu-i deloc greu să descifrezi o oarecare lipsă de logică politică în excursul verbal cu nuanţe de lemn pe care-l foloseşte încercând să-l pună la zid pe „udemeristul” Gyorgy Ervin.

La urma-urmei, dl. Kulcsar are tot dreptul să se războiască cu cine doreşte, nu lupta politică ne deranjează pe noi, ci folosirea unei situaţii complicate la nivelul a două judeţe vecine pentru propagarea unor idei anticonstituţionale, precum cea care conţine expresia „Pământul Ţinutului Secuiesc este sfânt şi indivizibil, dacă acum cedăm o bucată, se poate foarte bine ca în timp să tot cedăm până rămânem cu nimic”. Iar din nimic, se ştie, nu răsare nici urmă de pământ secuiesc... Nu vi se pare puţin revendicativ?

Părerea mea e că, ne place au ba, ţiganii sunt cauza tensionării relaţiilor intraetnice, pentru că, dacă ar fi acceptat buletinele de Covasna care li s-au propus, acum dl. Kulcsar ar fi fost un secui liniştit, fără obsesii teritoriale. Dar cei 600 de oameni n-au vrut să fie secui în Ţinutul Secuiesc, ci români sau maghiari în Braşov. Cât despre „sfântul şi indivizibilul pământ secuiesc”, nu putem eluda o realitate, chiar dacă ea este neplăcută pentru dl. Kulcsar: pământul pe care adastă potenţialul Ţinut Secuiesc este parte componentă din sfântul şi indivizibilul pământ românesc. E îmbucurător să constatăm, totuşi, că preşedintele PCM ştie ce înseamnă „indivizibil”. Şi cam atât.