Cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri în 2017 faţă de 2016 au fost obţinute în domenii ca prestările de servicii, comerţul şi industriile în care se creează valoare adăugată, reiese din statisticile oficiale care analizează evoluţii din 87 de sectoare, consultate de MEDIAFAX.

Seriile de date privind cifra de afaceri în 2017 faţă de 2017, publicate în februarie de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că în mai mult de jumătate din domeniile de activitate (46 din 87) vânzările au crescut cu două cifre - peste 10% - şi în doar 13 domenii au fost înregistrate scăderi.

Cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri au fost consemnate, anul trecut, în extracţia minereurilor metalifere (+77,4%), construcţia de clădiri rezidenţiale (+69,7%), comerţul cu motociclete şi piese de schimb pentru acestea (+50,6%) şi extracţia de petrol şi gaze (+37,9%).

În continuare, afacerile din comerţul online au crescut cu 24,8%, urmate de jocurile de noroc (+23,9%), activităţile de arhitectură şi inginerie (23,8%), service-urile auto (22,9%), industria energetică (+22,5%) şi comerţul cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi articole din piele (+21,9%). În grupa cu creşteri de peste 20% a cifrelor de afaceri se mai regăsesc fabricarea de autovehicule, activităţile de birotică şi secretariat, activităţile tehnico-ştiinţifice şi activităţile de leasing şi închiriere.

Potrivit INS, creşteri ale afacerilor cu 15%-20% au fost consemnate în activităţile de recrutare a forţei de muncă, rafinării şi cocserii, producţia de cinema, video, programe TV, editare muzicală, industria metalurgică, activităţile de curăţenie, confecţiile metalice, transporturile aeriene şi terestre, industria bunurilor de capital şi activităţile de consultanţă fiscală, contabilitate, management şi juridică.

Cu 10%-15% au crescut, în 2017, afacerile din industria tutunului, activităţile de editare, hoteluri-restaurante, fabricarea hârtiei, activităţile de logistică-depozitare, distribuţia de mobilă, produse nealimentare şi carburanţi, industria chimică, tranzacţiile imobiliare, agenţiile de turism, reparaţiile de utilaje industriale, fabricarea băuturilor, poştă-curierat, fabricarea echipamentelor electrice, difuzarea şi transmisiile de programe, comerţul cu autovehicule şi industria bunurilor intermediare.

Creşteri de 5%-10% ale cifrelor de afaceri au fost înregistrate, potrivit INS, în fabricarea de medicamente, curăţătorii chimice de haine, industria cauciucului şi maselor plastice, fabricarea calculatoarelor şi articolelor optice, producţia bunurilor de folosinţă îndelungată (cum sunt electrocasnicele), serviciile anexe sectorului extractiv, comerţul cu piese auto, comerţul angro de produse alimentare şi nealimentare, comerţul cu amănuntul de alimente, activităţile de investigaţii, pază şi protecţie, industria textilă, producţia articolelor de marochinărie, tipografii, publicitate şi cercetare de piaţă, comerţul angro de produse agricole brute şi animale vii, activităţile de servicii pentru IT&C şi industria alimentară.

În fine, cu până la 5% au crescut afacerile din telecomunicaţii, fabricarea de mobilă, fabricarea materialelor de construcţii, prelucrarea lemnului, farmacii şi parfumerii.

De cealaltă parte, cele mai mari scăderi ale cifrelor de afaceri au fost consemnate, potrivit INS, în activităţile de întreţinere şi reparaţii curente (-24,6), construcţiile inginereşti - care înglobează lucrările de infrastructură (-21,3%) - şi fabricarea altor mijloace de transport (-20,6%). Scăderi au mai suferit afacerile din centrele de coafură, frizerie şi înfrumuseţare (-17,5%), construcţiile de clădiri nerezidenţiale (-12,6%), extracţia cărbunelui (-8,8%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-3,3%), transporturile pe apă (-1,9%), comerţul angro de echipamente informatice (-1,4%) şi intermedierile din comerţul cu ridicata (-1,2%).

Aceste evoluţii arată că sectorul serviciilor (profesionale sau pentru populaţie) are cei mai mulţi reprezentanţi în partea de sus a clasamentului - spre deosebire de situaţia din 2016, când topul cifrelor de afaceri era dominat net de comerţ. În plus, industriile cu valoare adăugată încep să urce în clasament, după ce în ultimii ani au avut evoluţii slabe, dacă nu chiar scăderi ale cifrelor de afaceri.

Pe lângă aceste „puncte tari” se remarcă şi o provocare, aceea că industriile cu acces direct la consumul populaţiei se regăsesc în jumătatea de jos a clasamentului şi chiar sub bariera scăderilor, în condiţiile în care importurile de bunuri similare au crescut vertiginos în 2017.

Mediafax