Ministrul bugetului Liviu Voinea a anunţat la reuniunea miniştrilor de finanţe Ecofin că, pe baza progreselor realizate în privinţa convergenţei reale şi nominale, a evoluţiei reformelor structurale şi a perspectivelor solide de creştere economică, Guvernul României a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată ţintă pentru aderarea României la zona euro. Voinea a participat marţi la reuniu­nea Consiliului Ecofin şi la reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, care s-au desfăşurat la Bruxelles. „Există o decizie politică. Etapele tranziţiei la euro vor fi stabilite în perioada următoare. Este un obiectiv rea­lizabil, de data aceasta. Totodată, este un obiectiv necesar: în contextul geopolitic actual România are nevoie de o ancoră suplimentară de protecţie. În al treilea rând este un obiectiv util, benefic, pentru populaţie şi companii, având în vedere că se vor reducă costurile de tranzacţionare şi scade riscul valutar”, a declarat pentru Ziarul Financiar ministrul bugetului.​ (...) Majoritatea analiştilor au spus în ultimul an că văd probabil anul 2021 pentru adoptarea euro, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Trecerea la euro în 2019, acceptată de Isărescu doar cu condiţii La rândul său, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat marți că obiectivul de adoptare a monedei unice europene în 2018 — 2019 nu este în afara realității, dar are nevoie de un consens politic puternic și de evaluarea consecințelor, în special a celor legate de alinierea prețurilor, informează Agerpres. „Sprijinim orice obiectiv pe care factorul politic, într-o manieră consensualizată îl va stabili și ne vom spune părerea dacă este realist sau nu. Despre 2018 — 2019 eu nu cred că este în afară de o anumită realitate, dar este bine, dacă ne ancorăm la acest obiectiv, să punem niște termene intermediare, pentru că nu se va întâmpla așa: la 1 ianuarie 2019 vine cineva cu bagheta și gata, ați intrat în zona euro. Trebuie să știe oamenii despre ce este vorba”, a declarat, marți, guvernatorul BNR, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a precizat că stabilirea obiectivului de adoptare a euro este o chestiune politică, și nu depinde de BNR sau nu numai de BNR. „Nu am nimic împotriva țintelor ambițioase, dimpotrivă, dacă ele sunt de natură să mobilizeze nu să descurajeze o țară, un popor, sunt binevenite, dar exact din acest motiv, pentru că întărirea factorilor economici, financiari dar și sociali politici este o treabă mai complicată, stabilirea obiectivului este, în esență, o țintă politică”, a mai spus Isărescu. În opinia sa, pentru a adopta euro, România are nevoie, pe lângă îndeplinirea criteriilor de convergență nominală, și de apropierea nivelului de dezvoltare de cel din țările membre ale zonei euro. „Convergența reală se măsoară foarte complicat, nu este doar PIB pe locuitor ci și repartizarea dezvoltării pe teritoriul țării. Nu poți intra în zona euro doar cu Bucureștiul, ci trebuie să intri cu toată țara și trebuie să evaluezi și consecințele. În clipa în care am intrat în zona euro se cam egalizează prețurile. Un bucureștean suportă mai bine o creștere a prețului la pâine, nici nu mănâncă prea multă pâine, dar la 100 de kilometri de București se cam mănâncă pâine”, a mai spus guvernatorul BNR.