Plaurii artificiali, concepuţi de Centrul de Cercetări Subacvatice din judeţul Covasna şi lansaţi la sfârşitul săptămânii trecute pe lacul de la Reci, ar putea fi folosiţi şi pentru îmbunătăţirea calităţii apei rezultate din staţiile de epurare, afirmă directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna, dr. ing. Ioan Ilaş.

El este de părere că plaurii artificiali, cum sunt denumite insulele plutitoare confecţionate din materiale biodegradabile, ar putea fi amplasaţi în nişte mici lacuri amenajate la ieşirea din staţiile de epurare.

„În afară de beneficiile pe care le aduc aceşti plauri montaţi pe diferite lacuri, care îmbunătăţesc oxigenul din apă şi consumă nutrienţii, eu m-am mai gândit la o altă chestiune: avem foarte multe staţii de epurare, mai ales în medii rurale, unde primarii au o problemă deosebită. Se ştie că legea spune că poluatorul plăteşte, dacă apele care rezultă din staţiile de epurare nu au elementele care trebuie, atunci sunt nişte calcule mai deosebite şi, în funcţie de asta, ei trebuie să plătească o aşa anumită penalizare. În schimb, m-am gândit în felul următor: având în vedere că sunt foarte multe staţii unde sunt probleme, mai ales în mediul rural, nu ar fi posibil ca la ieşirea din staţii să creăm nişte lacuri micuţe şi cu aceşti plauri cu plante să îmbunătăţim calitatea apei şi să avem în emisarii noştri o apă de calitate mai bună!?”, a spus Ioan Ilaş.

Acesta a adăugat că apa dulce, care reprezintă o resursă foarte importantă a planetei, trebuie protejată, deoarece stocurile sunt limitate.

„Începând din secolul al XIX-lea, când a avut loc explozia industrială, necesarul de apă pentru societate a crescut fantastic de mult, iar acest lucru a determinat ca această resursă să se transforme de fapt într-o marfă, înglobând în ea şi un preţ al captării, distribuţiei, al tratamentelor care se fac la apă şi alte lucrări hidrotehnice care sunt necesare pentru a asigura necesarul de apă. O altă problemă care s-a pus din acel moment a fost chestiunea că folosim apa, dar rezultă o apă uzată care va trebui cumva să fie regenerată, deci s-o aducem din nou într-o stare folosibilă. Natura rezolvă această problemă prin circuitul apei în natură, dar este o chestiune de durată. Dacă noi nu avem grijă şi nu raţionalizăm şi consumul şi felul în care aruncăm apa după ce am folosit-o şi, mai ales, calitatea ei, reprezintă o problema. (...) Deşi apa apare ca un element foarte răspândit pe glob, 97% din apă este apa oceanelor şi mărilor, este o apă sărată care nu poate fi utilizată deocamdată, probabil se vor dezvolta tehnologii dacă necesarele vor creşte. Apa dulce care a rămas pentru folosire e în proporţie de 3%, dintre aceştia 2% sunt în calotele glaciare (...) şi atunci ne-a rămas foarte puţin din cantitatea de apă care poate fi folosită, deci trebuie să avem mare grijă de apa pe care o avem”, a explicat Ioan Ilaş.

Centrul de Cercetări Subacvatice din judeţul Covasna şi Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României au lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, pe lacul de la Reci un proiect pilot de protejare a apelor şi biodiversităţii cu ajutorul unor insule plutitoare artificiale.

Scafandrul Szabo Jeno, iniţiatorul acestui proiect, a precizat că plaurii, realizaţi din materiale biodegradabile - lemn, iurtă, stuf şi alte plante - vor contribui la epurarea şi regenerarea naturală a apei, având, în acelaşi timp, un rol important şi în protejarea biodiversităţii, deoarece vor asigura condiţii pentru cuibăritul păsărilor, dar şi pentru înmulţirea altor vietăţi acvatice şi subacvatice.

Acesta a mai adăugat că, de fapt, nu a inventat nimic, ci a copiat insulele plutitoare de stuf pe care natura le-a dezvoltat de-a lungul timpului ca un instrument propriu care ajută la decontaminarea apelor şi vine în sprijinul vietăţilor, dar care, din cauza activităţii umane, au dispărut din majoritatea habitatelor acvatice.

Szabo Jeno a explicat că prin extragerea nutrienţilor, respectiv a nitriţilor, nitraţilor, fosforului şi amoniului, plaurul contribuie la purificarea şi filtrarea eficientă a apei, asigură condiţii optime pentru procesele biochimice care au loc pe suprafaţa rădăcinilor adventive, iar datorită umbririi suprafeţei apei contribuie la oprirea dezvoltării algelor.

„Suprafaţa plaurului, prin distanţarea de la mal, asigură o protecţie mărită pentru păsări şi favorizează înmulţirea lor prin cuibărit, iar partea inferioară a acestora asigură zonă de protecţie pentru vieţuitoarele subacvatice, favorizând reproducerea lor. (...) De fapt, folosim această invenţie a naturii, nu este invenţia mea, plaurul exista întotdeauna, natura a creat acest instrument fantastic care oferă şi ape curate, înseamnă şi pentru biodiversitate o treabă foarte importantă. (...) Plaurii se pot lega unul de altul şi pot forma lanţuri pe care le putem pune pe râuri, pe toate construcţiile hidrotehnice. (...) Plaurii sunt realizaţi din module, totul este uşor transportabil”, a arătat Szabo Jeno.

Potrivit acestuia, proiectul are potenţial de a fi extins la nivel naţional, având în vedere beneficiile pe care le aduce mediului înconjurător.