Locuitorii implicați din reședința de județ sunt cei care contribuie la atingerea obiectivelor 

Municipiul Sfântu Gheorghe face în continuu pași spre ceea ce numim un oraș sustenabil, iar acest lucru îl face să fie un exemplu pentru acele localități în care lucrurile se mișcă mai lent. Astfel, în cadrul unei mese rotunde, luni, 8 iulie, s-au adus în dezbatere bunele practici din domeniul ecologiei și protecției mediului înconjurător manifestate la nivelul orașului care vor servi drept model pentru o localitate din județul Prahova. 

Masa rotundă „Soluții pentru un mediu curat” derulată în cadrul proiectului „ECO World”, desfășurat sub egida Comisiei Europene, prin Programul „Erasmus+” a adus la un loc situația a două localități din România, în care practicile ecologice, dar și deprinderile populației diferă.   

„Dacă în anumite comunități s-a putut, înseamnă că teoretic se poate peste tot”

Reprezentantul Asociației de tineret AVR din Vălenii de Munte, județul Prahova, a prezentat problema de mediu din Valea Teleajenului și s-a arătat interesat în acest sens de modelul orașului Sfântu Gheorghe. 

„Neglijența cetățenilor face ca deșeurile să fie aruncate haotic, zonele de vegetație sunt poluate, Valea în sine e poluată. Încercăm să găsim soluții. (...) Sunt orașe în România, cum ar fi și Sfântu Gheorghe, care stau destul de bine la capitolul protejarea mediului, colectare selectivă și chiar au rezultate vizibile. Cel puțin orașul Sfântu Gheorghe poate fi dat drept exemplu pozitiv. Dacă în anumite comunități s-a putut, înseamnă că teoretic se poate peste tot. E o problemă care ține în special și de cetățeni. Cum se educă cetățenii din aceste comunități să fie mai responsabili? Sper să aflu informații despre cum s-a putut face acest lucru aici în comunitate și care e secretul, să zicem așa”, a precizat Bogdan Dragomir, Președintele Asociației de tineret AVR. 

Acesta a precizat că aceste comunități care pot servi drept exemplu ar trebui să își exporte modelele lor de practici ecologice și altor localități în care lucrurile nu stau atât de bine. Tânărul a subliniat că dacă bunele practici de aici s-ar implementa și în alte județe, la nivel de țară situația nu ar mai fi atât de alarmantă.  

Educația, prima virtute atunci când este vorba de un mediu mai curat 

În ceea ce privește modul prin care municipiul a ajuns să fie printre cele mai curate orașe din România, reprezentații primăriei Sfântu Gheorghe au precizat că educația este cuvântul cheie. Totuși, din lipsa specialiștilor în domeniu, din acest punct de vedere orașul este încă la început și nu există o viziune clară asupra soluțiilor în vederea încetinirii efectelor schimbărilor climatice, spun specialiștii. 

 „Suntem martorii unei schimbări de generații. Suntem urmați de generația digitală. Suntem urmați de perioada în care cei mai în vârstă învață de la cei tineri. (...) Se pare că și în ale protecției mediului trebuie să învățăm de la cei mai tineri. Spre fericirea noastră, astăzi în școli sunt derulate foarte multe campanii de informare, de sensibilizare a copiilor care încep din grădinițe. Firma de salubrizare Tega este susținător al acestor campanii. (...) Învățându-i pe cei mici, vedem rezultate nemaipomenite”, a precizat Buja Gergely, șeful biroului de proiecte din cadrul primăriei. 

Au fost aduse în discuție campaniile de strângere de hârtie derulate în grădinițele și școlile din Sfântu Gheorghe care au avut un real succes. Pe lângă latura ecologică, campaniile au avut și un rol de educare a copiilor, lucru extrem de important pe termen lung. 

De asemenea, printre realizări s-a punctat și modul în care sunt colectate deșeurile în reședința de județ. Rata de colectare selectivă este în creștere în ultima perioadă, iar acest lucru devine posibil, conform specialiștilor, datorită unei infrastructuri bine puse la punct și a unei campanii care ajunge la fiecare utilizator în parte. 

Spiritul civic, nelipsit la Sfântu Gheorghe 

Rețeta succesului în cazul orașului Sfântu Gheorghe, așadar, este implicarea autorităților locale care au creat condițiile necesare în care să se colecteze selectiv și, nu în ultimul rând, implicarea populației, a societății civile. În acest context, au fost aduse în atenția celor prezenți și alte exemple de bune practici din domeniul ecologiei venite din partea locuitorilor. 

 „Adevărul este că noi aici în Sfântu Gheorghe suntem oarecum norocoși. Avem resurse de apă pentru încă foarte multe decenii. Avem aer curat pentru că nu avem industrie grea care să ne polueze într-un ritm mai mare. Cred că ne putem mândri și cu spiritul civic care iată își are efectul dacă vin oameni din alte zone și spun că aici lucrurile merg și funcționează și oamenii nu aruncă aiurea gunoiul, probabil că are o latură care are rădăcinile în societatea civilă”, a mai punctat Buja Gergely. 

Reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Covasna au adus în discuție proiectul Clever, aflat în derulare. Conform acestora, proiectul este bazat pe crearea unor orașe inteligente din punct de vedere al mediului, iar accentul se pune în primul rând pe dialogul cu cetățenii. Zona din Sfântu Gheorghe vizată de proiectul Clever este cea de locuințe sociale de lângă pârâul Debren. 

Deși s-a ajuns la un nivel la care unele localități din țară tind de multă vreme, totuși la nivelul municipiului există aspecte care necesită îmbunătățiri, printre care se numără și procentul mic de spații verzi pe cap de locuitor. În plus, s-a specificat că rolul organelor care verifică neregulile și aplică amenzi ar fi trebui să fie mai mare. 

Această problemă este mai amplă însă, întrucât Garda de Mediu nu are suficient personal pentru a face față volumului de muncă. Astfel, câțiva inspectori sunt nevoiți să facă față volumului de muncă din tot județul. În schimb, reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului, prezenți la discuția de luni, spun că toate sesizările venite din partea populației sunt verificate și sunt aplicate măsurile necesare. 

În contextul provocărilor lansate de Uniunea Europeană, orașul Sfântu Gheorghe va face și alți pași pentru a ține ritmul celor mai curate orașe din țară și din afară. Printre acestea se numără mărirea de suprafețe verzi, modernizarea zonelor urbane marginalizate, achiziționarea unor mijloace ecologice de transport public, dar și încurajarea utilizării unui transport ecologic, cum ar fi bicicleta. 

Concluziile care s-au desprins în urma discuțiilor vor fi comasate într-o broșură și vor fi diseminate în plan național și internațional la viitoarele activități din cadrul proiectului „ECO World”.