ECOLOGIE 9 iunie 2015

Cum vor arăta oraşele smart ale viitorului

de Covasna Media | 705 vizualizări

Telefonul smart, ceasul smart şi casa smart au devenit deja concepte uzuale. Lumea se pregăteşte acum să intre în epoca oraşelor smart, iar arhitectura acestora s-ar putea să te surprindă în mod plăcut.

Grădinile verzi pe verticală, de exemplu, vor fi o caracteristică definitorie pentru metropolele viitorului, susţin experţii în politici urbane consultaţi de reporterii CNBC.

Eficienţa energetică

"Artitectura verticală verde va fi o necesitate pentru un oraş inteligent. Poţi avea un oraş interconectat, dar dacă nu corespunde nevoilor de eficiență energetică este cu adevărat un oraş inteligent?", se întreabă Matthew Clifford, şef de department în cadrul agenţiei JLL.

Transpunerea grădinilor verzi pe faţadele clădirilor oferă o soluţie practică pentru reducerea emisiilor de carbon.

Pereţii verzi şi grădinile de pe acoperişuri oferă protecţie împotriva razelor ultraviolete, reduc temperatura ambiantă şi păstrează răcoarea în interiorul clădirilor, ceea ce va reduce cererea pentru aparate de aer condiţionat, explică şi Ng San Son, director al DP Architects.

"În timp ce tehnologia informaţională va reprezenta infrastructura principală în dezvoltarea unui oraş inteligent, arhitectura verde va juca un rol deosebit în asigurarea unui nivel ridicat al calităţii vieţii.

Când oamenii se simt bine în mediul înconjurător, acest lucru se reflectă în creşterea productivităţii şi într-un consum redus de energie al unui oraş smart", explică acesta.

Singapore, exemplul perfect

Cunoscut şi sub numele de "Oraşul Grădină", Singapore tinde să devină exemplul perfect în adaptarea tehnologiei smart la necesităţile metropolei-insulă.

Investiţiile în domeniu pot face ca, în 2020, insula asiatică să devină primul teritoriu "smart" din lume.

Anul trecut, o clădire de 24 de etaje din Singapore, construită de City Developments Limited, a intrat în Cartea Recordurilor cu titlul de cea mai mare grădină verticală din lume.

Guvernul insulei continuă să subvenţioneze dezvoltarea grădinilor verticale pe clădiri, oferind 50% subvenţie pentru localnicii şi magazinele care recurg la aceste soluţii arhitecturale.

Nu este de mirare că soluţia a fost rapid îmbrăţişată de dezvoltatorii imobiliari.

"Este o unealtă energetică, nu doar una estetică. Oraşul importă energie şi a înţeles că resursele sale sunt limitate, aşa că dezvoltarea este axată pe reducerea consumului energetic", arată Matthew Clifford.

Exemplul din Singapore se răspândeşte destul de repede în Asia, unde oficialităţile din Bangkok şi Seul au copiat rapid moda clădirilor îmbrăcate în verdeaţă.

Noul sediul al Primăriei din Seul şi clădirile Siam Paragon din centrul capitalei Tailandei sunt doar două exemple de transformare radicală a arhitecturii din cele două mari metropole asiatice.

Moda europeană

Şi nu este o caracteristică rezervată doar noilor clădiri ridicate în metropolele Asiei.

În Paris, intenţia municipalităţii de a reduce emisiile de gaze de seră cu 75% până în 2050 a debutat cu inaugurarea a opt clădiri-turn definitorii pentru arhitectura verde.

Concepute de arhitectul Vincent Callebaut, clădirile sunt învelite în ziduri verzi care reciclează energia.

V:VCAGREEN CAIRNCADESQUISSE FIN Model (1)

La ele se adăugă câteva generatoare alimentate de soare, care permit realizarea de bicombustibil, şi mai multe mini-turbine eoliene ce produc o parte din energia electrică consumată de clădire.

Dar eforturile guvernelor nu sunt îndeajuns de concentrate în această direcţie susţin experţii.

În opinia specialiştilor de la DP Architects, guvernele ţărilor dezvoltate evită iniţierea unor proiecte sustenabile pe termen lung, preferând în locul lor o arhitectură care să răspundă nevoilor stricte ale populaţiei.

Fermierii din zgârie-nori

Spaţiile verzi amenajate pe verticală se pot transforma la fel de bine în veritabile ferme instalate pe zgârie-nori.

Culturile adăpostite în interiorul clădirilor au inclusiv avantajul de a fi protejate de capriciile vremii şi de a creşte într-un mediu controlat.

Experţii văd în aceasta o soluţie de a asigura consumul în creştere de alimente proaspete din marile aglomerări urbane.

Deja ONU a estimat că soluţiile verticale de agricultura urbană aplicată de 800 de milioane de persoane din lumea întreagă constituie aproximativ 15% din resursele de hrană la nivel global.

Darren Neo, un architect din Singapore specializat în amenajările grădinilor verticale şi-a mutat de doi ani biroul în China, unde vede un potenţial imens pentru afacerea sa.

"Scandalul alimentelor din China este în floare, iar agricultura pe verticală poate fi o soluţie la acest fenomen, în ciuda aparenţei lipse de spaţiu. Montarea unor poliţe cu verdeaţă pe pereţii livingului îţi fereşte plantele de invazia dăunătorilor naturali şi îţi oferă o recoltă fără un gram de pesticid adăugat legumelor", explică Neo.

(business24.ro)

Distribuie articolul:  
|

Anunțuri

ECOLOGIE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.