Pungile din plastic cu mâner folosite pentru transport vor fi interzise din vara lui 2018

Pungile de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner vor fi interzise de la 1 iulie 2018 la introducerea pe piața națională, iar de la începutul anului viitor și la comercializare, arată un proiect de lege aprobat de Guvernul de la București pe 5 octombrie 2017. Ideea pare să fie agreată de cetățenii județului Covasna, care în ultimul timp și-a asigurat un loc în fruntea clasamentelor naționale la reciclare.

Ministerul Mediului a transmis în 6 octombrie, printr-o informare de presă, că actul normativ adoptat de Guvern în 5 octombrie, „transpune prevederile Directivei (UE) 2015/720, iar România, ca orice alt Stat Membru, avea termen de transpunere a acesteia până la data de 27 noiembrie 2016. Astfel, pentru conformarea cu prevederile acesteia, și anume reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire, România va interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire (cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni) și foarte subțire cu mâner (cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni). De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2019 se va interzice și comercializarea pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner”.

Proiectul de lege adoptat în octombrie anul trecut de România se referă exclusiv la pungile de transport din plastic cu mâner, nu și la cele fără mâner, mai arată aceeași sursă.

„Precizăm că, și în România, nivelul actual al consumului de pungi de transport din plastic creează cantități ridicate de deșeuri, care conduc la poluarea mediului și agravează problema deșeurilor abandonate inclusiv în corpurile de apă, amenințând biodiversitatea ecosistemelor acvatice”, mai arată comunicatul Ministerului Mediului.

Până în 2050, oceanele vor conține mai mult plastic decât pește, transmite CE

Mai mult, în 16 ianuarie a.c., Comisia Europeană (CE) a adoptat prima strategie la nivel european privind materialele plastice. Potrivit acesteia, toate ambalajele din plastic de pe piaţa Uniunii Europene (UE) vor deveni reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosinţă va fi redus, iar utilizarea intenţionată a microplasticului va fi limitată, notează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

„Dacă nu schimbăm modul în care plasticul este produs şi folosit, în 2050 oceanele vor conţine mai mult plastic decât peşte. Trebuie să luăm măsuri pentru ca plasticul să nu mai ajungă în apa, în mâncarea şi în organismele noastre. Singura soluţie pe termen lung este reducerea deşeurilor din plastic, printr-o reciclare şi o reutilizare sporite. Aceasta e o provocare pe care cetăţenii, industria şi administraţiile trebuie să o soluţioneze împreună”, atrage atenţia prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă.

Cum reacționează covăsnenii la soluția interzicerii pungilor de plastic

La nivelul județului Covasna, din spusele câtorva cetățeni intervievați, noua prevedere este foarte binevenită, ba chiar așteptată.

„Puteau să acționeze și mai repede. Ce s-ar fi întâmplat dacă am fi fost printre primii? Dar apreciem și acest pas. Eu de mult port cu mine o sacoșă textilă și în plus am acasă coș de gunoi separat pentru plastic, hârtie și așa mai departe. Și când fac cumpărături, de multe ori lipesc eticheta direct pe fructe sau legume sau am la mine pungi mici în care le pun”, ne-a declarat o covăsneancă din Sfântu Gheorghe, care a ținut să precizeze și că întreg sistemul de colectare ar trebui să fie și mai bine pus la punct. „Ar trebui să organizeze mai bine și reciclarea. Sticla se adună, dar nu se prelucrează, parcă nu-i rentabil”, a punctat aceasta.

„Eu zic că este o idee foarte bună. Folosim anual milioane de pungi, care poluează extrem de mult”, ne-a spus Arnold Izsák, un tânăr din Sfântu Gheorghe. „Nu va fi ușor, dar cu siguranță vom putea să renunțăm la ele. De fapt, va fi musai”, a mai completat acesta.

„Strămoșii noștri s-au descurcat foarte bine fără aceste pungi”

Și în rândul autorităților locale din județ prevederea este una de bun augur. Potrivit președintelui Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Eco Sepsi”, care se ocupă de asigurarea condiţiilor pentru organizarea la un nivel echilibrat a serviciilor de gestionare a deşeurilor pe aria geografică acoperită din județ, Tóth-Birtan Csaba, în trecut, când nu erau atât de răspândite pungile de plastic, oamenii aveau modalități de a transporta bunurile.

„Este o inițiativă foarte binevenită. Aceste pungi de plastic sunt cele care murdăresc cel mai mult domeniul public fiindcă sunt foarte ușoare și tratate foarte superficial de populație, sunt duse de vânt, iar la colectarea selectivă a deșeurilor sunt foarte greu de stăpânit, fiindcă ele se și colmatează, deci nu sunt foarte pretabile pentru colectarea selectivă și nu se valorifică în cantități importante. (...) Strămoșii noștri s-au descurcat foarte bine fără aceste pungi și sunt alte modalități de a transporta diferitele bunuri din comerț până acasă. Părerea mea personală este că inițiativa este foarte binevenită, iar din punct de vedere al salubriștilor, este o rezolvare pentru problematica deșeurilor. (...) Sunt poze și filmulețe deja celebre din viața subacvatică în care se arată cum pungile de plastic sunt efectiv înglobate în țesuturile vii ale animalelor. Deci renunțarea la pungile de plastic este foarte binevenită”, a spus pentru „Observatorul de Covasna”, Tóth-Birtan Csaba.

Acesta a precizat că s-ar putea ca la nivelul județului să existe în viitorul apropiat și o campanie de informare cu privire la interzicerea pungilor de plastic. „Ne-am făcut bugetul pe anul acesta și sunt capitole de cheltuieli care prevăd acțiuni promoționale, care nu au fost formulate din punct de vedere al conținutului, deci se pot include și informări referitoare la aceste pungi de plastic”, a spus președintele Asociației „Eco Sepsi”.

Act normativ de mântuială

Pe de altă parte, sunt și persoane care consideră noua găselniță a autorităților ca fiind mai degrabă inutilă, în condițiile în care nu se scot din folosință toate tipurile de pungi de plastic, ci doar cele cu mâner.

„Se iau măsuri (mai) concrete cu privire la producția/comercializarea pungilor de plastic. Din nefericire însă, nu este vorba de pungile de plastic în întregul lor, ci doar de cele din plastic subțire și foarte subțire (și) cu mâner. Este un act normativ de mântuială întrucât categoria de produse la care se face referire acoperă o pondere mică din ceea ce se folosește. Ambalajele produselor, sacoșele de plastic, și celebrele punguțe fără mâner care se folosesc peste tot în magazine produc într-un final același microplastic, extrem de dăunător mediului înconjurător.

Se vorbește despre „Operatorii economici care comercializează... respectă cerinţele esenţiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj, astfel încât acestea să corespundă unor reutilizări multiple”.

Plasticul reutilizabil? Foarte sec aș comenta că e hilar. Când reciclatul unei pungi de plastic costă mai mult decât producția acelei pungi, despre ce vorbim? Nu stă nimeni să spele punguțe, când cu câțiva lei îți cumperi „doza” de punguțe curate pentru o lună”, ne-a declarat președintele Asociației de Turism și Ecologie, CovAlpin, Tiberiu Andrei Poștoacă.

Acesta a completat declarația și cu o soluție care ar putea rezolva problema reciclării în întregul său: „Soluția cred eu că stă în educație. Într-o mai bună conștientizare a procesului cauză-efect. Comoditatea, nepăsarea și prețul redus fac ca omul să aleagă calea ușoară. Foarte puțini oameni se întreabă ce se întâmplă cu acestea odată ce au fost puse în gunoi”, a mai spus Tiberiu Andrei Poștoacă.

Trei sferturi dintre români refolosesc pungile de cumpărături

Potrivit unui studiu recent realizat de compania iSense Solutions, aproape trei sferturi dintre români (74%) refolosesc pungile de cumpărături. În acelaşi timp, 64% dintre români participă într-un fel sau altul la reciclare, iar 42% dintre ei declară că înlocuiesc mașina sau transportul în comun cu bicicleta sau mersul pe jos de câte ori au ocazia.

Dintre românii care participă într-un fel sau altul la reciclare, 97% fac acest lucru acasă, iar 60%, la muncă. Totodată, printre materialele care sunt cel mai des reciclate se află: plasticul (91%), hârtia (85%), bateriile (82%), sticla (74%), becurile (64%), aluminiul (61%), uleiul (28%) şi resturile menajere pentru compost (28%), dar şi medicamentele (14%).  

Totodată, 97% dintre români consideră că fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil pentru protejarea mediului, 68% consideră că această responsabilitate revine instituțiilor statului, iar 56%, mediului privat. Doar 46% susțin că este responsabilitatea ONG-urilor sau asociațiilor reprezentative.

În concluzie, s-ar putea spune că, din fericire, din vară România le pune „gând rău” sertarului cu pungi sau „pungii cu alte pungi”, în favoarea unui mediu mai curat și sănătos pentru noi și generațiile care vor veni. De asemenea, din iulie s-ar putea să vedem cum sacoșele din materiale textile revin la modă, la prețuri cine știe cât de piperate, așa că n-ar fi rău să ne aprovizionăm de pe acum și să găsim soluții favorabile deopotrivă pentru noi și pentru buzunar, dar mai ales pentru natură.