Studiul „Vitalitatea culturală a oraşelor din România” a fost realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală 

Municipiul Sfântu Gheorghe este, alături de Cluj Napoca și Miercurea Ciuc, în fruntea clasamentului vitalităţii culturale din România, potrivit unui studiu lansat luni de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.

Studiul „Vitalitatea culturală a oraşelor din România” este realizat în cadrul Sezonului România-Franţa 2019 și urmărește trendurile de creştere în materie de resurse umane, de finanţare, de dezvoltare a infrastructurii din punct de vedere al culturii. 

Acesta cuprinde un clasament al vitalităţii culturale, iar pe primul loc se situează Cluj-Napoca, urmat de Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna, Miercurea Ciuc, Sibiu, Târgu Mureş, Craiova, Alba Iulia, Braşov, Timişoara și Slobozia. În coada clasamentului, care cuprinde 46 de poziţii, se găsesc oraşele Vaslui, Roman, Bârlad, Mediaş şi Oneşti.

Același studiu arată că orașul Cluj-Napoca, dar și Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi Botoşani sunt pe primele locuri în clasamentul oraşelor cu cel mai bun scor pentru subindicele de infrastructură culturală.

În topul oraşelor cu cel mai bun scor pentru subindicele cheltuielilor bugetare pentru cultură prima poziţie este ocupată de Sfântu Gheorghe, urmat de Craiova, Arad, Miercurea Ciuc şi Sibiu.

Clasamentul oraşelor pe subindicele resurse umane specializate cuprinde la primele poziţii: Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Alba Iulia.

Sibiu e pe primul loc în clasament din perspectiva participării culturale, fiind urmat de Botoşani, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Târgu Jiu.

Cluj-Napoca e în fruntea clasamentului făcut în funcţie de subindicele industriilor creative, fiind urmat de Baia Mare, Alba Iulia, Oradea şi Braşov.

„Din punctul nostru de vedere, (n.red. studiul) e un instrument pentru decidenţii locali şi centrali şi pentru comunităţi mai ales. (...) Am luat toate oraşele din România, singurul pe care l-am scos cumva în afara competiţiei, pentru că ar fi fost inechitabil, e Bucureştiul, unde există o supraofertă de cultură”, a declarat, cu prilejul publicării studiului, Carmen Croitoru, directorul general al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, scrie Agerpres. 

Potrivit acesteia, infrastructura culturală ar trebui să fie, teoretic, mulţumitoare, pentru că mai există încă „moştenite o grămadă de săli şi instituţii”, dar, dacă nu se investeşte în ele, se vor prăbuşi.

(Sursă foto: PulzArt)