CULTURA 9 decembrie 2020

O moară de apă, expusă în viitorul muzeu etnografic în aer liber din staţiunea Covasna

de Agerpres | 1670 vizualizări

O moară de apă, care a aparţinut unei familii din Voineşti, va fi expusă în viitorul muzeu etnografic în aer liber pe care Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe îl va înfiinţa în staţiunea Covasna.

Muzeograful Ioana Cristina Felea-Baubec a declarat că instituţia a achiziţionat, în anul 2001, mecanismul de măcinare al acestei mori de apă scoase din uz, deţinută de familia Cojan Victor din Voineşti-Covasna.

„Iniţial, a aparţinut unui întreg complex hidraulic de industrii ţărăneşti, cuprinzând, pe lângă moară, o piuă pentru îngroşat postav şi joagăr pentru debitat buştenii. Aşezată pe o fundaţie din piatră de râu, construcţia de adăpostire a morii propriu-zise era realizată din bârne de fag cioplite în patru feţe dispuse orizontal şi îmbinate la colţuri în cheutori drepte, tencuită în interior, cu prispă frontală protejată de acoperişul în două ape şi sprijinit pe doi stâlpi. Planul dreptunghiular al construcţiei era compartimentat în două încăperi, cea din stânga era destinată adăpostirii mecanismului de măcinare. Din punct de vedere tehnic, mecanismul şi părţile componente ale morii sunt cele tradiţionale la morile de apă cu roată verticală larg răspândite în Transilvania. Instalaţia de măcinat se compune dintr-o pereche de pietre de măcinat, roata inferioară fixă şi piatra superioară, alergătoare mărginite de vişcă. Piatra alergătoare era acţionată de un fus vertical din metal alcătuit din două rotiţe unite de bare rotunde dispuse la distanţe egale a cărui mişcare de rotaţie era generată de roata măselată fixată pe fusul orizontal în interiorul morii. Fusul orizontal era acţionat de roata hidraulică verticală aflată în exterior“, a menţionat reprezentanta muzeului.

Potrivit acesteia, dintre instalaţiile ţărăneşti folosite pentru prelucrarea cerealelor care au valorificat energia hidraulică, morile cu roată verticală au fost cele mai răspândite în Transilvania, iar la începutul secolului XX, în zona Covasnei, pe Râul Negru şi pe afluenţii săi existau aproape 200 de mori şi anexe.

„Moara se află momentan în depozitul muzeului, fiind dezasamblată, însă avem în proiect organizarea unui muzeu în aer liber la Covasna-Voineşti unde va fi instalată. (...) În momentul de faţă pregătim materialele şi schema de expoziţie şi sperăm să le putem expune în următorii ani“, a declarat, pentru AGERPRES, Ioana Cristina Felea-Baubec.

Aceasta e de părere că moara de apă ar putea deveni o atracţie turistică, aşa cum este cea din localitatea covăsneană Cernat.

Demersurile pentru înfiinţarea muzeului etnografic din Valea Zânelor-Covasna au început încă din anul 2000, iar până în prezent a fost rezolvată problema terenului şi s-au adunat o parte dintre obiectele ce vor fi expuse în incinta acestuia. Potrivit planurilor, pe o suprafaţă de aproape un hectar, vor fi amenajate, printre altele, câteva gospodării tradiţionale, ateliere, moara şi o mică biserică.

Foto: Facebook/ MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.