Centrul de Cultură al judeţului Covasna şi-a propus să reia proiectul „Cufărul cu zestre”, lansat în urmă cu câţiva ani, care îşi propune realizeze o „colecţie de valori” din patrimoniul cultural material şi imaterial al fiecărei localităţi.

Directorul instituţiei, Imreh Marton Istvan, a declarat, pentru AGERPRES, că această colecţie va cuprinde, practic, tot ce are mai valoros judeţul Covasna, de la costume populare vechi de sute de ani până clădiri sau personalităţi născute în această zonă.

„Ideea acestui proiect este ca fiecare comunitate, sătuc, să îşi dea seama ce zestre ce valori are. Valoarea aceea poate fi un obicei local, poate fi fântâna satului, poate fi şi un monument al naturii, un meşter popular, poate fi o clădire, un monument istoric, orice. Ideea este să nu să le spunem noi ce au, ci comunitatea să decidă care sunt valorile lor. De exemplu, la Băţanii Mici au adunat denumirile vechi ale satului. (...) Sunt denumiri foarte frumoase, arhaice şi au făcut o hartă cum s-au numit pe vremuri părţile satului lor. Şi asta e, pe de o parte, o valoare. (...) Poate fi un scriitor sau orice alt mare om care poate nu mai trăieşte, poate avem o biserică foarte veche, poate avem un pom sau un copac care are nu ştiu câte sute de ani sau orice considerăm că reprezintă una dintre valorile noastre şi asta e ceva extraordinar, care merită să fie în lada de zestre a judeţului”, a declarat Imreh Marton Istvan.

Acesta a menţionat că cei care identifică aceste valori pot trimite propunerile Centrului de Cultură al Judeţului Covasna.

„Există un juriu la nivel judeţean, care constă în diverşi specialişti din diverse domenii ale culturii, care decide. Spre exemplu, sunt poate mai multe mori de apă sau foarte multe porţi tradiţionale, dar poate că una dintre ele e din anul 1800 şi ceva şi e unică în judeţul acesta, deci poate intra nu numai în lada cu valori a localităţii, ci şi a judeţului”, a mai spus acesta.

Ideea a fost preluată din Ungaria, unde aceste valori au diverse ranguri, de la nivel local până la nivel regional sau naţional.

„Noi nu vrem să preluăm totul aşa cum e, dar ideile bune le luăm şi de acolo şi din altă parte şi din toată lumea şi asta ar fi ideea, să vedem unde, ce valori avem, pentru că, până la urmă, asta putem să valorificăm în faţa turiştilor şi să conştientizăm ca valori ale noastre. (...) Aşteptăm în continuare sugestii pentru „cufărul cu zestre”, pentru că sunt foarte multe valori pe care nici nu le cunoaştem sau nu le conştientizăm valoarea. (...) Vreau să încurajez pe oricine crede că există o valoare în localitatea lui să ne trimită informaţii”, a mai spus directorul Centrului de Cultură.

În urmă cu câţiva ani, Asociaţia Pentru Dezvoltarea Turismului Covasna a desemnat, pe baza voturilor publicului şi ale unui juriu de specialitate, cele „şapte minuni” turistice ale judeţului.

Acestea sunt Muntele Puturosu din Balvanyos, conacul Damokos Gyula din Cernat, biserica „Sfântul Emeric” din Ghelinţa, calea ferată forestieră cu ecartament îngust şi mocăniţa de la Covasna- Comandău, biserica din Aita Mare, Mestecănişul de la Reci şi Cheile Vârghişului.

Cele „şapte minuni” sunt promovate pe internet, dar şi la târguri şi expoziţii de turism, inclusiv prin intermediul unor tururi virtuale.