ACTUALITATE 27 ianuarie 2015

Vox Populi – relațiile româno-maghiare pot fi cizelate prin cunoașterea celuilalt

de Székely Emőke | 694 vizualizări

Extensia din Sfântu Gheorghe a Universității „Babeș-Bolyai” a găzduit luni seară prima ediție Vox Populi, un proiect de dezbateri inițiat de profesorul universitar Cziprián-Kovács Loránd și de coordonatorul clubului de dezbateri din Sfântu Gheorghe, Mădălin Guruianu, menit să abordeze lunar diferite subiecte sociale. La această primă ediție subiectul a fost cel al sărbătorilor, în contextul relațiilor româno-maghiare, iar invitații au fost președintele Asociației Pentru Comunitate, Daniel Șanta, și preotul reformat Sánta Imre.

Sărbători fără bucurii

Profesorul universitar Cziprián-Kovács Loránd a spus în deschiderea evenimentului că dorește să afle răspunsul la două întrebări: unde a dispărut bucuria sărbătorilor, și dacă cele două comunități, cea română și cea maghiară, pot sau nu sărbători împreună. „Dacă o comunitate se împarte în două, și fiecare trage în direcția lui, acea comunitate nu se poate dezvolta. Dialogul poate mișca lucrurile” – a spus Cziprián-Kovács Loránd în deschiderea evenimentului de luni. Acesta a vorbit despre faptul că cei 50 de ani de comunism prin care a trecut România și-au pus amprenta pe ritualurile sărbătorilor, sărbătorile vechi (de ex. 10 Mai – Ziua regalității) au fost „uitate”, iar în locul acestora au apărut altele noi, cum ar fi 23 August.

„Să căutăm ceea ce ne leagă”

În discursul său, preotul reformat Sánta Imre a spus că are mari așteptări de la inițiativa Vox Populi, și a menționat că pentru o bună conviețuire românii și maghiarii ar trebui să identifice puncte comune pentru că, spune el, cunoașterea realităților istorice și cotidiene, precum și un dialog sănătos pot duce la respect reciproc. Sánta Imre a identificat trei aspecte care, în opinia lui, sunt în defavoarea conviețuirii pașnice, și anume: aspectele istorice, diferențele culturale și religioase, și lipsa gesturilor făcute unii față de ceilalți. Preotul a vorbit despre Crăciun, ca fiind una dintre sărbătorile comune arătând că nu același lucru se poate spune despre 1 Decembrie sau 15 Martie. „Consider că ziua de 1 Decembrie nu poate fi asemănată celei de 15 Martie, pentru că aceasta din urmă este o sărbătoare a libertății, pe când pentru comunitatea maghiară 1 Decembrie înseamnă o serie de promisiuni făcute la Alba Iulia care însă nu au fost respectate” – a spus Sánta Imre. Acesta a dat însă și exemple personale despre conviețuirea normală dintre români și maghiari, spunând că, copil fiind, de Paște a mers la stropit împreună cu un prieten român, Adi.

Memoria culturală

Preşedintele APC, Daniel Șanta, și-a pornit discursul de la analiza memoriei culturale, și a spus că sărbătorile se schimbă în timp, și sunt adaptate vremurilor, fiind de altfel prilej de transmitere a unor mesaje. „Trebuie văzut și cui se adresează o anumită sărbătoare. 15 Martie se adresează maghiarilor, nu prea are legătură cu românii, pe când 1 Decembrie este ziua tuturor cetățenilor români, inclusiv a celor de etnie maghiară” – a declarat Daniel Șanta, adăugând că el și alți colegi de-ai lui au încercat să dizolve puțin din rigiditatea evenimentelor de 1 Decembrie, ceea ce a dat și roade pentru că după estimările lui la concertul Voltaj din 1 Decembrie anul trecut, 30% din public a fost de etnie maghiară. De asemenea, președintele APC a spus că reprezentanții administrației publice locale au o responsabilitate față de români și maghiari deopotrivă, așadar ar trebui să participe la ambele sărbători. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe și președintele Consiliului Județean Covasna, ca reprezentanți ai întregii comunități locale, ar trebui să fie prezenți la manifestările dedicate Zilei Naționale. În încheiere, Daniel Șanta a spus că în opinia lui ar trebui găsite sărbători care să aibă însemnătate pentru întreaga comunitate din Sfântu Gheorghe, români și maghiari deopotrivă, sărbători care să fie prilej de bucurie pentru toți.

Tripleta S

Mădălin Guruianu a ținut să precizeze că deși atât el, cât și Cziprián-Kovács Loránd sunt membri PNL, Vox Populi este o inițiativă civilă, care nu are nicio legătură cu ideologiile liberale sau cu politica partidului. Guruianu a spus că după ce s-a mutat la Sfântu Gheorghe, a identificat așa numita Tripletă S: străzi, statui și steaguri, și că înainte de acest lucru nu ar fi crezut că denumirea străzilor, statuile sau steagurile pot fi teme de discuții contradictorii. De asemenea, Guruianu a vorbit despre proiectele comune ale tinerilor români și maghiari, cum ar fi Cortul Tineretului de la Zilele Sfântu Gheorghe sau Festivalul „Povestea din Ajun”. Inițiatorul Vox Populi a adăugat că următoarea ediție a șirului de dezbateri va avea loc la sfârșitul lunii februarie.

Meciul e o sărbătoare

Probabil unul dintre cele mai interesante momente ale serii a fost cel în care un bărbat din public, Albert Zoltán, a luat cuvântul și a povestit cu sinceritate experiențele lui de zi cu zi cu privire la subiectul dezbătut. Albert Zoltán a spus că meciurile de fotbal dintre România și Ungaria sunt adevăratele sărbători pentru ambele părți, și a povestit cum el a fost salvat de un camarad român dintr-o bătaie iminentă, deși pe prietenul respectiv îl poreclise „neam prost”, în timp ce el era „bozgor”.

La dezbaterea de luni seara nu prea s-au tras concluzii, ci au fost ridicate o serie de puncte pe marginea cărora se poate discuta în continuare. Preotul Sánta a spus că orice am face, ar fi bine să fim ghidați de iubirea față de Hristos, iar în cazul celor care nu cred în asta, pur și simplu de bunul simț.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
Szabo Istvan, 29 ianuarie 2015
mihai: Daca pentru tine, asta este incitare, asta nu pe mine ma califica, ci pe tine.
mihai, 28 ianuarie 2015
Szabo Istvan:pt ca maghiarii ca tine nu recunosc Romania si fac comentarii ca sa incite romanii!
R, 28 ianuarie 2015
convietuirea exista de sute de ani, tensiunile apar cind elita vrea sa "divide et impera"
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.