Romii din Sfântu Gheorghe bat străzile oraşului pentru hrana din gunoiul menajer Pentru unii dintre locuitorii oraşului Sfântu Gheorghe, fiecare zi înseamnă o lungă căutare a hranei şi celor imediat necesare, existând oameni care duc un astfel de trai pentru o viaţă întreagă. Urcaţi în căruţe sau pe jos, cu câte o desagă în spinare sau cu câte doi-trei copii în braţe sau agăţaţi de fustele femeilor, romii din Sfântu Gheorghe bat zilnic oraşul de-a lung şi lat, sperând să adune câte ceva din containerele cartierelor

Romii din Sfântu Gheorghe bat străzile oraşului pentru hrana din gunoiul menajer

Pentru unii dintre locuitorii oraşului Sfântu Gheorghe, fiecare zi înseamnă o lungă căutare a hranei şi celor imediat necesare, existând oameni care duc un astfel de trai pentru o viaţă întreagă. Urcaţi în căruţe sau pe jos, cu câte o desagă în spinare sau cu câte doi-trei copii în braţe sau agăţaţi de fustele femeilor, romii din Sfântu Gheorghe bat zilnic oraşul de-a lung şi lat, sperând să adune câte ceva din containerele cartierelor - de mâncare, de îmbrăcat, de folosit în casă sau chiar de vândut. Traiul lor nu e uşor, mai ales în lunile de iarnă, romii trezindu-se în marea lor majoritate în case improprii şi prost încălzite, din care trebuie să plece în căutarea hranei de subzistenţă.

Aşa se face că zilnic vedem oameni în jurul containerelor de cartier - oameni slăbiţi, cu priviri deznădăjduite, care ore întregi caută, înarmaţi cu beţe, în gunoaiele aruncate de alţii. Oamenii aceştia sunt cei care consumă ceea ce majoritatea aruncă, diverse lucruri sau chiar mâncare, însă chiar dacă viaţa lor se învârte de fapt în jurul containerelor, ei sunt reţinuţi în acţiuni şi temători - se tem unii de alţii atunci când ies la “scotocit”, dar şi de poliţişti sau chiar de restul oamenilor, fiind învăţaţi fie să fie alungaţi de la containere, fie înjuraţi că fac mizerie căutând prin acestea.

Cu familia la container

Pe Levente l-am întâlnit la unul din containerele din zona Lenin. Îmbrăcat cu o geacă de piele roasă de vreme şi trasă peste mai multe bluze cârpite, cu blugi peticiţi şi încălţat în adidaşi, Levente a ieşit (şi) ieri la căutat prin containere. Bărbatul, în vârstă de 35 de ani, a venit cu căruţa în care-l însoţeau soţia sa şi fiica cea mai mică, de trei ani şi jumătate. În vreme ce părinţii săi încercau să găsească câte ceva prin containere, cea mică, încotoşmănată împotriva frigului, mesteca de zor la un corn. L-am întrebat pe Levente ce speră să găsească la gunoi, iar el a răspuns că aici se puteau găsi înainte “de toate”, dar acum, de când cu criza, oamenii au devenit mult mai atenţi cu ceea ce aruncă sau poate că nu mai au ce arunca.

“Căutăm de mâncare în primul rând, dar mai găsesc şi fier vechi, sârme, pe care le adunăm şi le ducem la vânzare sau cutii de lemn pe care le folosim la foc. Nu se găseşte mare lucru, dar mai sunt zile în care oamenii aruncă mâncare, prăjituri - şi le luăm pentru copii, ca să mai simtă şi ei gustul dulciurilor... Decât să mergem la furat şi să ne arunce în puşcărie, mai bine umblăm aşa câteva ore pe zi, că ceva-ceva tot mai găsim”, spune Levente.

Când îl întrebăm dacă nu-i e frică de boli şi microbi, omul măreşte mirat ochii şi se uită sugestiv la fetiţa din căruţă: adică să o ţină înfometată, mai ales când mai are acasă alţi trei copii...? Omul spune că, de bine de rău, mâncarea şi lucrurile pe care le găseşte la containere îi ajută să trăiască de pe o zi pe alta, căci ajutorul social, de 300 de lei, care vine când şi când, nu le ajunge deloc să se descurce. Levente s-ar duce la lucru, dar îi vine să râdă la o aşa posibilitate - spune că nu are studii, e deja în vârstă şi nimeni nu ar angaja un rom.

În timp ce Levente şi soţia sa caută printre gunoaie, o maşină a Poliţiei locale opreşte lângă ei; romii au fost urmăriţi şi primesc avertisment, căci au circulat cu căruţa pe arterele centrale ale oraşului, ceea ce e interzis prin hotărâre de Consiliu Local.

“Şi dacă-mi dau amendă, eu cu ce s-o plătesc? Locuim într-o casă amărâtă din Orko, singura noastră avere e căruţa asta şi calul... cu ce să plătesc amenda, din 300 de lei pe lună...?!”, întreabă Levente retoric, zâmbindu-le celor de la Poliţia locală, pentru că el ştie că va reveni aici, iar ei ştiu că în cele din urmă îl vor amenda. Cine va plăti amenda şi când... nimeni nu mai ştie însă.

Containerele din cartierul Simeria - aceeaşi poveste, alte personaje

La containerul din apropierea Stadionului mic din Simeria, romii ajung destul de dimineaţă dar după ce mulţi locuitori din zonă au aruncat deja gunoiul menajer. Doi bărbaţi, cu o căruţă şi o femeie cu un geamantan mare. Containerele de aici sunt împărţite, inclusiv pe colectare selectivă. În vreme ce bărbaţii caută după metale şi lemn, femeia găseşte pâine, borcane cu rămăşiţe de murături şi chiar câteva bucăţi de carne. Spune că nu vrea să fie fotografiată, că cine ştie cine o mai vede, dar îndeasă tot ce a găsit în geamantan, fără a le separa cumva cu pungi şi se opreşte la o mică vorbă.

“N-avem timp să le punem separat şi apoi doar nu se întâmplă nimic dacă le adunăm aşa, că tot noi le mâncăm. Sunt ani de zile de când venim la containere, nu ne îmbolnăvim mai des decât alţii. Ce să facem altfel, unde să mergem şi unde să lucrăm? Abia mai avem câte un ban, vai de apul nostru...”, spune Etelka, de 52 de ani.

Acasă o aşteaptă trei copii, fiecare din altă căsătorie, acum fiind singură. Umblă cât e ziulica de mare în căutarea mâncării şi a hainelor, iar după-amiaza se duce la Piaţa Centrală, unde comercianţii mai lasă resturi de legume. Când apucă, îşi face de acolo provizii de cartofi, ceapă, fasole şi tot ceea ce se poate, nelăsând vreodată ceva să se piardă. Le ia acasă şi le găteşte aşa cum poate, sau le dă la schimb cu vecinii.

Bărbaţii veniţi cu căruţa par a fi mai pretenţioşi, căci ei nu prea se uită după mâncare, axându-se pe diverse materiale cu care mai pot face câte ceva în casă sau pe care le pot valorifica.

“Nu-i o viaţă prea uşoară, să stai toată ziua pe drumuri, mai ales că se mai întâmplă şi să ne certăm cu alţii care vin în căutare la containere. Nu e aşa de grav, dar mai sunt oameni cu copii şi nu te prea poţi băga peste ei. Până să bage containerele astea separate parcă se găseau mai multe, mai puteai strânge şi sticle, acum nu prea le mai aruncă oamenii aşa la întâmplare...”, spune Andras, un tânăr de 27 de ani, care s-a însurat la 20 de ani şi are deja patru copii. Locuieşte cu soţia şi cu cei mici în camera unei case din Orko, alături de socri. De lucru nu şi-a găsit şi nici nu prea speră, căci nici nu ştie să citească şi se simte oricum discriminat, spunând că “nimeni nu angajează ţigani”.

Trasee şi ore pentru căutatul în containere

De la containerele din Simeria, cei doi vor pleca spre cele din zona Crângului, având deja şi un traseu bine stabilit şi ştiind pe unde merită să meargă: de exemplu, în zona centrală nu se prea duc, nu doar de frica amenzilor ci şi pentru că, spun ei, nu prea găsesc gunoaie pe aici, dar în zona Gării merită să ajungă, că acolo mai găsesc tot felul de pubele. Romii au şi un orar al momentelor zilei în care ştiu că merită să ia la rând containerele: astfel, ei nu se duc niciodată dimineaţa devreme ci mai degrabă la prânz sau după-amiaza târziu, după ce oamenii au avut timp, de-a lungul zilei, să adune mai multe lucruri la găleata de gunoi.

În cartierul Orko din Sfântu Gheorghe locuiesc aproximativ 2.000 de oameni, iar cei mai mulţi dintre ei trăiesc în condiţii improprii, în construcţii instabile, fără canalizare sau alte chestiuni minime necesare unui trai decent. Faptul că ei sunt zilnic în jurul containerelor este cunoscut de toată lumea şi, chiar dacă există prevederi locale care interzic acest lucru, nimeni nu are ce să le facă. Pe de altă parte, unii cetăţeni se arată deranjaţi de prezenţa romilor în jurul containerelor, existând oameni care spun că se cam sperie atunci când dau de aceştia în momentul în care ies din case să arunce gunoiul menajer.

Cei de la societatea de salubrizare Tega sunt deranjaţi de aspectul legat de păstrarea curăţeniei dar şi de cel al siguranţei containerelor. Directorul Tega, Toth Birtan Csaba, spune că nu deranjează atât de tare  faptul că romii vin şi caută în containere, ci problema e că fac mizerie de nedescris în jur. Când s-au amplasat containerele subterane, unul dintre scopuri a fost acela de a mai pune capăt răscolirii gunoiului, dar au existat probleme şi cu acestea, două dintre ele fiind distruse de romi, care nu au reuşit să ajungă cu uşurinţă la gunoaie.