De ce vrea primăria să se implice în construcția de lifturi și să demareze un program pilot cu puncte inteligente de colectare a deșeurilor 

Între cinci și zece milioane de lei vor să pună deoparte, în primă fază, în bugetul pe anul 2021 autoritățile locale din Sfântu Gheorghe pentru lucrările și proiectele care privesc blocurile din municipiu. Necesitățile au fost extrase în urma unui chestionar, nereprezentativ din punct de vedere sociologic, dar important la nivel de comunicare cu cetățenii, spun edilii. Acesta a fost efectuat în perioada 25 ianuarie – 17 martie, cu administratorii de bloc și asociațiile de proprietari de la 570 de scări din oraș, adică 60% din total. 

Analiza a scos la iveală mai multe probleme, dar „durerea” principală a cetățenilor care locuiesc în blocurile din reședința de județ este lipsa locurilor de parcare. În top, a reieșit o altă problemă mai puțin așteptată, respectiv tăierea și toaletarea copacilor, demers necesar și totodată costisitor pentru asociațiile de proprietari. S-a depistat și necesitatea termoizolării blocurilor, a organizării unor cursuri de perfecționare pentru administratorii asociațiilor de locatari, pe fondul legislației stufoase și schimbătoare sau nevoia termoizolării și modernizării acoperișurilor blocurilor. 

În plus, administratorii și președinții asociațiilor de locatari au mai menționat ca necesități: refacerea trotuarelor, schimbarea sau montarea de lifturi, amenajarea și modernizarea terenurilor de joacă, rezolvarea problemelor cu pierderile de apă, a problemelor cu restanțele și rău-platnicii, infiltrațiile din subsoluri, deposedarea uscătoarelor, refacerea intrărilor din scările de bloc, amenajarea de sedii pentru asociațiile de locatari, înființarea unor spații pentru depozitarea bicicletelor și a cărucioarelor de copii, supravegherea video a intrărilor în blocuri, finalizarea fațadelor sau zugrăvitul unor scări de bloc.

La acest ultim punct, coordonatorii studiului, consilierii locali Magyarósi Imola şi Zsigmond József, au spus, în conferința de presă de marți, în care s-a prezentat studiul, că au întâlnit situații cu scări de bloc unde nu s-a zugrăvit niciodată de la construirea blocurilor, adică de 30, 40 de ani. Oamenii au invocat faptul că demersul este costisitor, peste 1.000 de euro pentru o scară de bloc și niciodată nu au găsit suficienți doritori care să își asume cheltuielile. 

Ce proiecte propun autoritățile locale 

Ca răspuns la problemele semnalate de reprezentanții asociațiilor de locatari, autoritățile spun că au cuprins în bugetul pentru 2021, care urmează în totalitate să fie prezentat în 7 aprilie, fonduri  care se vor aloca pentru o serie de proiecte, bazate pe cofinanțări.

Primarul Antal Árpád a punctat că vor fi programe în care cota parte a proprietarilor să fie între 30 și 50% din investiție, adică să plătească autoritățile locale restul de 50 până la 70%. Totuși, nu vor exista gratuități totale pentru că, a spus acesta, demersul în care sunt cuprinse proiectele se numește „Orașul nostru, responsabilitatea noastră”, adică fiecare va trebui să contribuie cu câte ceva. 

Legat de proiecte, consilierii locali au vorbit în primul rând despre un program care prevede amplasarea de inscripții uniforme și bilingve, care să le înlocuiască pe cele păstrare din regimul trecut. Inițiativa  va debuta în 2021. 

Un alt demers important despre care au amintit reprezentanții CL Sfântu Gheorghe este montarea de camere de supraveghere la intrările în bloc, pentru mai multă siguranță. Cele mai multe solicitări pentru astfel de investiții au venit de la zonele unde locuiesc îndeosebi pensionari. Este de precizat că finanțarea va fi parțială, deci o parte din contribuție o va avea și asociația de locatari. 

Va continua și programul pilot de distribuire a depozitelor de biciclete, însă vor fi aduse, în funcție de cerință, și altele mai mici, mai compacte și mai colorate, care să încapă și în zone mai înghesuite între blocuri. 

O altă idee, care probabil va necesita o investiție mai mică, dar care s-ar putea dovedi foarte utilă, este crearea unei baze de date a meșterilor locali, firme care sunt specializate și fac reparații la blocuri. Inițiativa s-a născut ca urmare a discuțiilor cu reprezentanții asociațiilor de proprietari din care a reieșit că unii nu au făcut lucrări pentru că nu au identificat meșterii care să execute lucrarea, iar alții au precizat că au avut ocazia să lucreze cu mai mulți. Așa că, se va întocmi o listă de care să poată beneficia și cei cu mai puține contacte. Baza de date va fi publicată pe site-ul Primăriei Sfântu Gheorghe. 

Și terenurile de joacă vor avea parte de îmbunătățiri sau în unele locuri, unde nu există, se vor construi, au spus reprezentanții primăriei. 

În același timp, autoritățile au în plan să creeze grupuri de comunicare pe platformele online, care să înlesnească legătura cu reprezentanții asociațiilor de proprietari, unde să se prezinte și organizeze cursuri, dar și să semnaleze probleme. 

În plus, va exista și o deschidere spre a susține demersurile de creare și administrare a unor platforme online care să le permită locatarilor de bloc să înregistreze cu câteva click-uri consumul de apă, să plătească întreținerea și altele asemenea. Practic, o digitalizare a administrației blocurilor.  

Ceva mai costisitoare și pe termen mediu și lung, dar cu șanse mari de început în acest an, vor fi însă programele care prevăd termoizolarea blocurilor, montarea de ascensoare, iluminatul public, asfaltarea și amenajarea parcărilor, toaletarea copacilor și introducerea unui sistem inteligent de gestionare a deșeurilor. 

Termoizolarea blocurilor 

Dacă în perioada 2011 – 2013 municipiul Sfântu Gheorghe era văzut drept un campion la termoizolarea blocurilor, de atunci lucrurile s-au cam schimbat din cauza unor experiențe care „i-au cam speriat pe administratori, pe președinți”, spune viceprimarul Tóth-Birtan Csaba. Au apărut probleme, precizează autoritățile locale, la colectarea banilor de la locatari, un proces care s-a dovedit anevoios și s-a lăsat chiar și cu acuzații fel și fel. Așa că demersul s-a cam oprit. În prezent ar mai fi patru locații precontractate, unde s-a obținut finanțare și urmează să înceapă și licitațiile pentru găsirea constructorilor.  

„Din fericire, anul trecut am reușit să depunem în patru cazuri aplicații, suntem în faza de precontractare. Urmează să semnăm un contract de finanțare și să pornim. Este vorba despre 160 de apartamente în total”, a explicat, marți, în aceeași conferință de presă, viceprimarul Tóth-Birtan Csaba. 

Acesta a punctat că urmează ca în perioada următoare autoritățile să se adreseze și celorlalte asociații și implicit proprietarilor cu cifre și statistici care să arate beneficiile pe termen lung ale acestor programe. 

„Avem speranțe că am ajuns într-o fază în care putem să repornim cu un program mai amplu de reabilitare termică. Din acest motiv vrem să lansăm și este inclusă o sumă pe anul 2021, pentru o strategie pe perioada 2021 – 2030, când deja depășim faza cu cei care doresc, să facem un plan să vedem câte scări au rămas, câte sunt apte și unde este necesară reabilitarea termică”, a spus viceprimarul, adăugând să se dorește și să se reducă din nou contribuția pe care să o aibă locatarii, de la 25% cât a fost, la 10%. 

Blocurile de 9, 10 etaje, fără lift, vor primi sprijin pentru montarea de ascensoare 

O situație interesantă care a fost scoasă în evidență odată cu studiul prezentat a fost cea a blocurilor de 9 sau 10 etaje care nu au lift pentru că s-au dat în folosință pe vremea comunismului, fără a fi finalizate lucrările. Ulterior, după ce a căzut regimul, nu au mai fost continuate și astfel blocurile, deși erau prevăzute cu ascensor, au rămas fără. 

„E o problemă de 30 de ani. Sunt șapte scări de bloc unde nu s-au montat aceste ascensoare. Este un efort financiar foarte mare, este și o problemă de egalitate de șansă, fiindcă unde s-au montat ascensoare, s-au montat tot prin investiții de stat, nu prin investiții private, deci considerăm că acest lucru ar trebui rezolvat cu ajutorul primăriei. Este o mică problemă juridică fiindcă apartamentele în aceste blocuri sunt în proprietate privată, dar sperăm să găsim rezolvarea juridică să putem cofinanța printr-un program. (...) Probabil 70% va fi indicat să suporte primăria, dar 30% să fie suportat de locatari”, a explicat Tóth-Birtan Csaba

Sistem inteligent de gestionare a deșeurilor 

Dacă la casele particulare există un control, cât de cât, în colectarea deșeurilor și se cunoaște cine și cum colectează, în cazul blocurilor, autorităților le e greu să determine care familie colectează selectiv deșeurile și care nu, drept pentru care nici nu se pot oferi bonificații sau, după caz, sancțiuni. Așa că, primăria se gândește să pornească un program pilot, cu o serie de puncte de colectare inteligente, pe cartele de identificare, care vor putea înregistra și cine și ce deșeuri a depus, dacă a făcut colectarea corect sau nu. 

„În una sau două luni o să avem un aparat prin care să demarăm programul pilot, să vedem cum funcționează. E un program mai sofisticat, pentru că cel care duce deșeurile se „legitimează” cu cartela, printr-un sistem care măsoară sacul și poate să identifice și dacă a respectat regula colectării. (...) O să fie și programe de finanțare și sperăm că vom putea să schimbăm toate punctele de colectare dintre blocuri în instrumente de asemenea soi”, a spus viceprimarul. 

Un hectar de asfalt între blocuri 

Viceprimarul a menționat și că în anii trecuți au fost făcute lucrări de asfaltare și amenajare parcări și modernizare iluminat public în 30 de zone din oraș, dar și că acolo unde va fi posibil, acestea vor continua.  

„Anul trecut am reușit să așternem în totalitate un hectar de asfalt între blocuri, care poate părea puțin, dar dacă ne gândim că sunt multe locuri și suprafețe destul de mici, atunci considerăm noi că a fost destul de mult și o să facem și mai mult. Acum avem firma noastră de reparat drumuri. Bineînțeles că pe lângă aceste reparații la parcări și trotuare, în paralel se va face și reabilitarea iluminatului public”, a spus Tóth-Birtan Csaba. 

Un aspect interesant al analizei făcute de autoritățile locale este că, din datele culese, s-a arătat că problema câinilor vagabonzi nu ar mai fi prezentă la Sfântu Gheorghe sau cel puțin nu a fost semnalată. Mai degrabă sunt nemulțumiri legate de faptul că proprietarii de câini nu strâng după animalele lor sau că pisicile fără stăpân își fac nevoile în nisipul din locurile de joacă, mai apoi vizitate de copii. 

În municipiul Sfântu Gheorghe sunt 165 de asociații de proprietari, 942 de scări de bloc și aproximativ 19.600 de apartamente. În analiza prezentată marți de reprezentanții autorităților locale s-a precizat că au răspuns la chestionarul cu 27 de întrebări și o parte de discuții libere reprezentanții a 570 de scări, adică echivalentul a circa 20.000 de locatari. Numărul reprezintă 60% din total. 

Coordonatorii analizei au punctat că vor continua acest demers și că vor avea ca obiectiv final să discute cu toți cei implicați în administrarea blocurilor din Sfântu Gheorghe. „Continuăm consultarea și terminăm când am vizitat 165 de asociații”, a spus Zsigmond József. 

Conferința de presă de marți a fost a treia din seria celor opt, prin care autoritățile locale vor să prezinte, pe segmente, felul în care vor fi cheltuiți banii în anii următori, sub egida programului „Orașul nostru, responsabilitatea noastră”. 

Sursa foto: Observatorul de Covasna și Vargyasi Levente