Lotul olimpic al României a obţinut, săptămâna trecută, cinci medalii: trei de aur şi două de argint, în cadrul celei de-a 40-a ediţii a Olimpiadei Internaţionale de Fizică, organizată în Mexic (Merida/Yucatan), în perioada 11- 19 iulie 2009. Printre cei trei câştigători ai medaliilor de aur se numără şi Szerző Péter, absolvent al clasei a XII-a la Liceul Teoretic „Székely Mikó“ din Sfântu Gheorghe, tânărul contribuind la clasarea

Szerző Péter a câştigat săptămâna trecută medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Fizică din Mexic

Lotul olimpic al României a obţinut, săptămâna trecută, cinci medalii: trei de aur şi două de argint, în cadrul celei de-a 40-a ediţii a Olimpiadei Internaţionale de Fizică, organizată în Mexic (Merida/Yucatan), în perioada 11- 19 iulie 2009.

Printre cei trei câştigători ai medaliilor de aur se numără şi Szerző Péter, absolvent al clasei a XII-a la Liceul Teoretic „Székely Mikó“ din Sfântu Gheorghe, tânărul contribuind la clasarea României pe locul III la concursul din Mexic.

Membru al Lotului olimpic al României

Povestea lui Péter începe în urmă cu câţiva ani, când, elev în clasa a VII-a, a câştigat primul său premiu important la Olimpiada Naţională de Fizică. De atunci, Peter s-a axat pe această materie, chiar dacă i-au plăcut inclusiv matematica şi chimia. Au urmat diverse competiţii, naţionale şi apoi internaţionale, tânărul fiind inclus în Lotul olimpic al României când era în clasa a IX-a. De atunci, drumul i s-a deschis, el devenind un obişnuit al competiţiilor de fizică, obţinând nenumărate premii. Peter crede că ultima sa realizare nu a ţinut neapărat numai de ambiţia şi insistenţa cu care a învăţat, fiind convins că la aceasta au contribuit şi norocul şi şansa de a cunoaşte oameni cu adevărat implicaţi în domeniul fizicii.

Bursier la Princeton

Succesul lui Szerző Péter nu se opreşte însă la premiul obţinut în Mexic, tânărul pregătindu-se să plece, în septembrie, în Statele Unite ale Americii, unde a fost admis cu bursă la prestigioasa Universitate Princeton din New Jersey. Obţinerea bursei a venit ca o încununare a muncii sale, Peter aplicând la mai multe univeristăţi din SUA şi din Europa şi fiind admis la majoritatea. După ce a ezitat între cea din SUA şi o alta din Germania, a ales în cele din urmă Princeton-ul. Încântat de experienţa americană care îl aşteaptă, Peter şi-a plănuit să şi muncescă în campusul universităţii, pentru a avea satisfacţia propriului câştig.

„Chiar nu cred că la vârsta mea ar trebui să am totul. Dacă-mi va ieşi, voi fi cândva bogat şi mă voi bucura atunci de realizările mele, aşa vreau să fie, să pot simţi atunci că am făcut ceva, nu să am totul de la vârsta asta”, explică Peter.

România, ultima variantă

Chiar dacă va studia în următorii patru ani în SUA, Peter se vede locuind la maturitate „undeva în Europa de Vest“, România nereprezentând o atrac ţie. De altfel, chiar şi la momentul în care a trebuit să opteze pentru o facultate, tânărul a ţintit către universităţile din vest, România devenind un fel de variantă de rezervă.

„Am vrut o facultate bună, mai ales din punct de vedere al studiilor. În România, facultăţile de fizică sunt pe cale de dispariţie. La Bucureşti, de exemplu, acum doi ani aproape că s-a închis Facultatea de Fizică. Nu mai sunt elevi, poate că ar mai fi profesori buni, dar dacă nu te motivează şi colegii, ajungi să te plafonezi şi nu vreau asta”, spune Szerző Péter.

În ceea ce priveşte viitorul tinerilor din Sfântu Gheorghe, Peter spune că destinul acestora se poate schimba odată cu cel al oraşului, dacă va fi cazul unei evoluţii a acestuia din urmă.

Tânărul olimpic se declară în afara problemelor specifice ale oraşului, arătând că „nu face politică” şi că preferă să iasă cu prietenii sau să facă sport.

Cunoscută drept una dintre cele mai mari şi mai importante universităţi private americane, Universitatea Princeton este considerată, în SUA, cea mai bună universitate pentru programele sale de licenţă, punând mai puţin accent pe studiile de masterat şi doctorat. Tocmai de aceea, la Princeton, unde predau 1.103 profesori, învaţă 4.635 de studenţi şi doar 1.975 de masteranzi şi doctoranzi. Rata de acceptare la studii, în 2006, a fost de doar 10,2%. Bugetul universităţii este colosal, mai ales dacă se ţine cont de numărul relativ mic de studenţi: 13 miliarde de dolari, sumă care o clasează pe poziţia a IV-a între cele mai bogate universităţi americane. Universitatea este prestigioasă şi datorită celor 29 de premii Nobel câştigate de profesorii sau foştii săi studenţi.

Monica Rizea