Peste o sută de mineri angajaţi la mina din oraşul Baraolt au devenit de la 1 mai şomeri, după ce au fost disponibilizaţi colectiv de conducerea Minservrom. Conform directorului Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), Kelemen Tibor, aceste persoane lucrau la partea de consevare a minei, urmând ca alte zece persoane să rămână în funcţii la EM Căpeni şi alte câteva să intre în pensie. Cei 104 mineri sunt ultimii care au mai rămas la mina din

Peste o sută de mineri angajaţi la mina din oraşul Baraolt au devenit de la 1 mai şomeri, după ce au fost disponibilizaţi colectiv de conducerea Minservrom. Conform directorului Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), Kelemen Tibor, aceste persoane lucrau la partea de consevare a minei, urmând ca alte zece persoane să rămână în funcţii la EM Căpeni şi alte câteva să intre în pensie. Cei 104 mineri sunt ultimii care au mai rămas la mina din oraşul Baraolt, care de-a lungul anilor a suferit mai multe reorganizări. În urmă cu 20 de ani, mina avea aproximativ 3.000 de angajaţi.

Din punctul de vedere al intrărilor în şomaj, alte 21 de persoane de la o firmă de transport din Covasna au rămas fără loc de muncă, după ce din cauza greutăţilor financiare firma desfiinţează punctul din Covasna.

Totodată, ICCO EMT din Întorsura Buzăului a renunţat până la urmă la 91 dintre angajaţii săi, tot în luna aprilie. În total, este vorba despre 573 de persoane care au fost disponibilizate în judeţ la nivelul lunii aprilie, de la diverse societăţi comerciale.

Pe de altă parte, au fost angajaţi 279 de oameni, cei mai mulţi la firme din Sfântu-Gheorghe. În prezent la nivelul Covasnei rata şomajului este de 8,71%, cu aproape 8.000 de persoane reprezentând şomeri indemnizabili şi neindemnizabili

Vor depune noi proiecte

În altă ordine de idei, directorul AJOFM a menţionat că atât el cât şi directorii adjuncţi din cadrul instituţiei care au primit ordinele de demitere conform ordonanţei deconcentratelor vor depune proiecte de management şi au decis să îşi susţină punctul de vedere pentru a deveni punct contractual de conducere.

Potrivit lui Kelemen, în situaţia lor există mai multe variante, cea mai extremă şi mai sumbră fiind cea a şomajului, sau o altă variantă ar fi transferul pe altă funcţie publică. Directorul AJOFM, care conduce această instituţie de 11 ani, spune că îl nelinişteşte situaţia doar în măsura în care nu ştie dacă partidele politice au pretendenţi pentru aceste funcţii, spunând că acesta este un judeţ unde sunt mulţi pretendenţi, unii care au mai mult sau mai puţin contact cu realitatea acestui domeniu de activitate.

Ana Sidon