Asociaţia Identitate şi Dialog va realiza un sondaj în rândul elevilor români şi maghiari privind relaţionarea şi interferenţa multiculturală

Vineri, într-o declaraţie de presă, Alexandru Andriesei, preşedinte şi membru fondator al Asociaţiei Identitate şi Dialog, împreună cu Bogdan Ştiuriuc, secretar A.I.D., au vorbit pe larg despre intenţia de a elimina orice graniţe dintre români şi maghiari în vederea unei convieţuiri armonioase în care să prevaleze respectul reciproc faţă de identitatea culturală a fiecăreia dintre părţi.

„Organizaţia noastră este un ONG tânăr ale cărui proceduri de înfiinţare am reuşit să le ducem la capăt în luna decembrie. A fost înfiinţată de trei tineri studenţi ce îşi propun să se implice activ în viaţa comunităţii şi să atragă astfel în asociaţie şi alţi tineri pentru ca, împreună, să promovăm dialogul interetnic, buna convieţuire şi specificul multicultural al zonei”, a declarant Andriesei.

El a subliniat totodată că trăim într-o lume eterogenă, ceea ce presupune obligaţia tuturor de a respecta valorile individuale şi colective. La respectarea şi valorificarea acestora, dialogul contribuie într-o măsură însemnată fiind singura cale care poate conduce la atingerea unor astfel de obiective. „Ştim că acest obiectiv este greu de atins însă sperăm să reuşim să atragem tinerii către activităţi care îşi propun să promoveze dialogul şi relaţiile interetnice”, a mai spus preşedintele A.I.D.

Primul proiect al recent înfiinţatei asociaţii constă într-o cercetare pe baza unui chestionar pe care membrii ONG-ului doresc să îl aplice elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a, de la licee din Sfântu Gheorghe, Bucureşti, Oradea şi Cluj-Napoca. „Prin această cercetare ne propunem în primul rând să înţelegem situaţia liceenilor legat de continuarea studiilor. Mai exact, vom încerca să identificăm egalitatea sau inegalitatea de şanse pe care elevii de licee cu predare în limba maghiară sau română o au atunci când încearcă să studieze la o anumită universitate din ţară sau din străinătate”, a spus Andriesei, care a vorbit şi despre intenţia de a publica rezultatele obţinute în urma acestei cercetări.

Pe lângă acest proiect, A.I.D. va avea şi alte activităţi între care o tabără interetnică. Există şanse ca această tabără să primească finanţare prin fonduri de la Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi de la Consiliul Local Sfântu Gheorghe, Consiliul Judeţean, precum şi de la eventuale companii interesate de această temă. Tabăra va fi una de învăţare a limbii maghiare adresată tinerilor. Cei care vor participa vor putea interacţiona, vor lega prietenii şi vor ajunge să se cunoască unii pe alţii, ceea ce va da startul unei deschideri către armonie şi respectare a principiului european al unităţii în diversitate.

Asociaţia, ai cărei membri fondatori sunt doi studenţi români şi o studentă de etnie maghiară, Marta Sibianu (vicepreşedinte), reprezintă un exemplu în sine de dialog şi bune relaţii între oameni, dincolo de aspectele identitare care uneori separă. În susţinerea acestei idei Alexandru Andriesei, vorbind de această dată în nume propriu, nu în numele ONG-ului pe care îl reprezintă, a afirmat că separarea şcolilor în Sfântu Gheorghe şi în celelalte zone similare nu a fost o idee binevenită. „Nu este o măsură bună deoarece, astfel, se măreşte prăpastia dintre tineri. La urma urmei, această separare este un impediment în calea comunicării pentru că tinerii maghiari sunt separaţi de tinerii români”, spune Andriesei.

La acest punct, Bogdan Ştiuriuc a atras atenţia asupra unui alt fenomen pe care l-a observat de-a lungul timpului, anume acela că tinerii din afara spaţiului secuiesc, cum sunt cei din Braşov, unde este student, sau din alte zone ale ţării, se alimentează cu mituri legate de lipsa de dialog între etnii. „Nu cred că e acea tensiune că, dacă te duci în magazine şi ceri pâine ţi se răspunde în limba maghiară şi nu primeşti pâinea. Nu există! Eu nu am întâlnit această situaţie”, a afirmat Bogdan.

Consilierul local Mădălin Guruianu a salutat iniţiativa A.I.D. exprimându-şi disponibilitatea de a susţine proiectele pe care aceasta le va susţine în viitor. „Nu sunt primii, nu vor fi nici ultimii tineri pe care îi cunoaşteţi şi care vorbesc despre lucruri de genul acesta. Numai astfel putem schimba practic societatea în jurul nostru şi nu ştiu alte metode de implementare decât să-i ascultaţi pe ei, să-i vedeţi cum gândesc şi cum se raportează ei la Sfântu Gheorghe”, a spus Guruianu.