Extensia Sfântu Gheorghe a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a realizat în perioada 24 aprilie – 8 mai un sondaj din care reiese care este profilul tinerilor români şi maghiari din municipiul nostru.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 798 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani și are o marjă de eroare de aproximativ 3%.

49,50% dintre respondenți au fost persoane de genul feminin, iar 50,50% masculin. 72% au fost de etnie maghiară, în vreme ce numai 26% au fost români.

În ceea ce privește studiile persoanelor selectate pentru sondaj, 25% au fost persoane cu studii superioare, 5,40% cu masterat și 36% absolvenți de bacalaureat (ceilalți fiind absolvenți ai altor forme de învățământ) – cei mai mulți dintre aceștia și-au efectuat studiile liceale în Sfântu Gheorghe, iar pentru continuarea studiilor optează pentru orașe precum Brașov (27%), Cluj-Napoca (24%), Sfântu Gheorghe (1,77%), Târgu Mureș (11%) sau București (7%).

În prima parte a sondajului tinerii au primit un set de întrebări privind calitatea vieții în Sfântu Gheorghe comparativ cu cea din alte orașe. Din rezultatele indicate de sondaj reiese că tinerii români sunt mult mai optimiști decât cei maghiari în ceea ce privește traiul de zi cu zi. 47,93% din respondenți consideră că viața lor zilnică este bună, 35% o apreciază ca fiind nici bună, nici rea, în vreme ce un procent de 10% sunt de părere că au o viață foarte bună cărora li se opun cei 6% care cred că duc un trai prost.

În privința orizontului de așteptare, 50% cred că o vor duce mai bine în viitor. Tinerii intervievați apreciază de asemenea că viața la Sfântu Gheorghe este mai bună decât în orașe precum Miercurea Ciuc, Baraolt, Târgu Secuiesc sau Întorsura Buzăului, dar mult mai slabă decât Cluj-Napoca, Brașov, Sibiu sau Timișoara.

Sondajul mai arată că tinerii maghiari sunt foarte mulțumiți de relația cu familia, de sănătatea proprie și de condițiile în care locuiesc, pe când în cazul românilor ordinea aspectelor de care sunt mulțumiți este: locul de muncă, nivelul de educație, modalități de petrecere a timpului liber, relația cu familia fiind abia pe locul 4.

În privința posibilităților de efectuare a studiilor, majoritatea respondenților (78%) consideră că cheltuielile pe care le presupune absolvirea facultății sunt prea mari. Alții sunt nemulțumiți de numărul redus al aplicațiilor practice din învățământul românesc, de orarul prea încărcat sau de volumul mare de informații predate.

Una dintre cele mai interesante informații transmise de sondajul UBB este aceea că tinerii sunt convinși în mare parte că șansa unei cariere reușite depinde de pile și relații (32%), în vreme ce numai pentru 27% cheia succesului constă în muncă și efort personal. 11% sunt de părere că învățarea continuă i-ar putea propulsa în carieră și tot cam atâția cred în forța pregătirii profesionale. „M-a frapat această percepție absolut conform căreia în viață te poți descurca numai cu relații și pile” – a spus prof. Cziprián-Kovács Loránd.

Comparativ cu tinerii de etnie maghiară, care într-un procent de 27% cred în pile și relații, tinerii români tind să creadă în muncă și efort personal (33%). Interesantă este diferența de procente și în cazul posibilității de a reuși în viață prin încălcarea legii. 4% dintre maghiari văd în asta o variantă, pe când la români procentul este de 1,77%.