Stilul de viaţă sedentar, stresul şi alimentaţia haotică sunt printre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare

În ultimii ani, la nivel naţional asistăm la o creştere explozivă a cazurilor de infarct în rândul tinerilor. Mai mult decât atât, bolile cardiovasculare încep să fie tot mai des întâlnite şi în rândul copiilor, ceea ce face ca România să fie ţara cu cea mai ridicată rată de deces cauzat de infarcturi.

Deşi are un potenţial aparte de prevenire şi tratament a multor boli, inclusiv a celor cardiovasculare, judeţul Covasna nu face excepţie din punctul de vedere al numărului de persoane care suferă de astfel de afecţiuni, atât la vârste înaintate, cât şi la vârste foarte mici.

Am stat de vorbă pe această temă cu dr. Mihaela Suceveanu, specialist în cardiologie la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Teculescu – Benedek” din Covasna, care ne-a explicat pe larg care sunt cauzele care determină creşterea alarmantă a numărului de bolnavi tineri şi cum putem lupta pentru a ţine la distanţă pericolul îmbolnăvirilor de acest tip. Ea ne-a spus, de asemenea, că în urmă cu aproximativ 20 de ani, infarcturile în rândul tinerilor erau o raritate, tot astfel cum nici la femei nu erau atât de frecvente, acestea fiind protejate hormonal până la vârsta menopauzei. În prezent însă lucrurile s-au agravat simţitor, iar perspectivele nu sunt mai optimiste, dacă populaţia nu va înţelege că este direct responsabilă de îmbolnăviri.

Cauze şi factori de risc

Principalul factor care determină apariţia bolilor cardiovasculare la vârste tinere este stilul de viaţă pe care îl adoptăm din copilărie, dar, în acelaşi timp, factorul genetic joacă un rol la fel de important. „O viaţă dezordonată, fără mişcare, fără practicarea de exerciţii, cu alimentaţie neregulată, la ore hazardante şi diete bogate în grăsimi saturate, duce la infarct de miocard şi ateroscleroză” – spune dr. Suceveanu. Pentru preîntâmpinarea unor probleme de acest gen, pe care nimeni nu şi le doreşte, este important să conştientizăm că totul depinde de noi. Înainte de orice, este recomandat să adoptăm un stil de viaţă în care să includem fructe, legume, apă, odihnă şi, mai ales, un nivel redus de stres. „Trăim într-o viteză cumplită, lumea e mereu grăbită, oamenii nu mai au timp pentru ei înşişi, pun cariera ca prioritate şi se concentrează pe asta în detrimentul propriei sănătăţi. Dacă dorim să nu ne expunem riscurilor, ar trebui să facem un efort să fim mai atenţi la felul în care avem grijă de corpul nostru” – spune specialistul.

Mentalitatea, o problemă

A avea grijă de corpul nostru înseamnă în primul rând a ne schimba mentalitatea. Bucătăria românească abundă de reţete periculoase pentru sănătatea organismului în general, dar marea problemă este că cei care se hrănesc în mod constant într-un mod nerecomandat sunt fie convinşi că mâncărurile preparate de mama şi bunica sunt cele mai bune variante de a te hrăni cu adevărat, fie merg pe premisa că nimeni nu trăieşte la infinit şi atunci continuă să îşi selecteze mâncarea după criteriul unic al gustului bun. „La noi este şi o problemă de mentalitate. Şi cel mai greu este să schimbi mentalităţi. De aceea, problema cu care ne confruntăm ar trebui tratată prin educarea copiilor în grădiniţă şi şcoală, atât în privinţa efectelor pe care alimentele şi modul lor de preparare le au asupra organismului, cât şi în privinţa mişcării. Sedentarismul este cel mai mare duşman al organismului, alături de stres. De aceea, oamenii ar trebui să înveţe să gestioneze stresul. Există chiar şi cursuri în acest sens, pe care noi, medicii, îi încurajăm să le urmeze” – a mai precizat dr. Suceveanu.

Alcoolul, fumatul şi oboseala cresc riscurile

Persoanele care consumă alcool, care fumează sau nu se odihnesc corespunzător sunt şi mai expuse riscului de infarct, tot astfel cum obezitatea şi diabetul reprezintă o ameninţare serioasă. „Sunt persoane care consideră că dacă nu fumează şi nu beau alcool, au eliminat riscurile. Degeaba nu fumăm dacă stăm în preajma unor fumători sau dacă nu ne mişcăm regulat. Orice tip de mişcare este binevenit, de la plimbare cu paşi iuţi prin parc, până la mersul prin magazine pentru a ne uita la vitrine” – ne atrage atenţia cardiologul, care precizează că nici ţigările electronice nu sunt recomandate ca alternativă la vicii.

Factorul genetic – greu de controlat

Factorul genetic este poate singurul de care nu ne facem vinovaţi întrucât el conduce la evenimente cardiovasculare independent de stilul nostru de viaţă. Sunt persoane care duc o viaţă ordonată şi respectă cu stricteţe recomandările specialiştilor, însă factorul genetic intervine în sănătatea lor. „Dacă ştim că avem în familie cazuri de deces din cauza unor boli cardiovasculare, ar trebui să facem o analiză a ADN-ului copilului pentru a depista dacă există o moştenire ereditară în acest sens. În cazul în care răspunsul este afirmativ, persoana respectivă ar trebui ca, pe lângă viaţa ordonată, să îşi facă o serie de controale periodice. Este cel mai bun mod de prevenire. Din păcate, foarte mulţi pacienţi ajung prea târziu la doctor. Sigur că prin tehnica medicală avansată unii dintre ei sunt vindecaţi pe cale chirurgicală, cu by-pass-uri şi aşa mai departe, dar preferabil este să nu ajungem în acest punct” – ne sfătuieşte dr. Suceveanu.

Covasna are potenţial de prevenire şi vindecare

Locuitorii din judeţul Covasna sunt chiar mai avantajaţi decât cei din alte zone ale ţării, datorită posibilităţilor de tratament existente în staţiunile din zonă. „Noi în Covasna avem microclimatul cu aerul bogat în ioni negativi. Putem beneficia de aerosoli răşinoşi, care reprezintă ceea ce emană pădurile de conifere şi care au efecte benefice asupra inimii şi a sistemului nervos central” – ne învaţă medicul. Pentru înlăturarea premiselor care duc la apariţia bolilor cardiovasculare, medicul recomandă cure la Covasna de câte 16 zile. Pentru cei cu afecţiuni, efectele nu se pot vedea mai devreme de 7 zile. Dacă bolile sunt mai grave, se recomandă reluarea curelor la un interval de 6 luni sau un an.

Rezumat pentru un stil de viaţă sănătos:

• Mese regulate – preferabil 5 mese pe zi, compuse în special din fructe şi legume proaspete;
• Odihnă – un om care doreşte să se păstreze sănătos trebuie să doarmă între 6 şi 8 ore pe noapte şi să meargă la culcare înainte de miezul nopţii;
• Mişcare regulată – 30 de minute pe zi în cazul persoanelor sănătoase, 60 de minute pe zi pentru diabetici;
• Consumul zilnic de apă plată – 1 litru în prima parte a zile, 1 litru în cea de-a doua;
• Consum controlat de sare – maximum 5g de sare pe zi;
• Evitarea zaharurilor şi a zahărului în general – preferabil ca acesta să fie înlocuit cu îndulcitori naturali;
• Consumul de supe şi lichide – dar nu sucuri îndulcite sau băuturi carbogazoase;
• Eliminarea factorilor de stres şi stimularea hormonilor fericirii;
• Efectuarea de controale periodice la medicul de specialitate.

„Începutul e greu, apoi totul devine mult mai uşor. Tinerii care stau prea mult în faţa computerelor sunt primii care ar trebui să devină mai atenţi la ei înşişi. Din păcate vârsta fragedă nu mai este astăzi o garanţie a sănătăţii. De aceea le recomand să fie mult mai atenţi la ce mănâncă, cât dorm şi cât de sedentari sunt” – a concluzionat dr. Mihaela Suceveanu.